45 activiști pro-democrație din Hong Kong, sentințe grele de închisoare în baza legii securității naționale
0Justiţia din Hong Kong a condamnat marţi la pedepse de până la 10 ani de închisoare 45 de militanţi prodemocraţie găsiţi vinovaţi de "subversiune", în cel mai mare proces legat de punerea în pericol a securităţii naţionale, relatează AFP.
Activiștii grupului „Hong Kong 47” au fost arestați în 2021, după ce au organizat alegeri primare electorale neoficiale. Ei au fost condamnați la între patru și 10 ani de închisoare. Printre ei se numără activiști, legiuitori, militanți și consilieri din tabăra pro-democrație a scenei politice anterior vibrante din Hong Kong, relatează The Guardian.
Purtătorul de cuvânt al consulatului american din Hong Kong a declarat că SUA "condamnă cu fermitate" sentința, adăugând că inculpații au fost "urmăriți penal și închiși pentru participarea pașnică la activități politice normale".
Benny Tai, un academician și activist care a pledat vinovat, a fost condamnat marți la 10 ani de închisoare pentru rolul său de organizator al alegerilor primare. Este cea mai lungă sentință pronunțată până acum în temeiul legiii securității naționale (NSL).
Tai a fost acuzat că a fost "creierul" din spatele unui plan astfrel încât tabăra pro-democrație să obțină o majoritate în alegerile generale și apoi de a bloca proiectele de lege și în cele din urmă de a forța dizolvarea legislativului și demisia șefului executivului.
Cei trei judecători aleși de guvern care supraveghează cazul au hotărât că acest plan a fost o încălcare constituției Hong Kong-ului, a Legii fundamentale și un act de conspirație pentru a comite subversiune,
Joshua Wong, una dintre cele mai publice fețe ale mișcării de protest din 2019, a fost condamnat la patru ani și opt luni, el beneficiind de o reducere a sentinței cu o treime după ce a pledat vinovat. Instanța a spus că a fost un "participant activ" la planul alegerilor primare.
Gordon Ng, cu dublă cetățenie australiană-hongkongheză, a fost condamnat la peste șapte ani. Ng s-a numărat printre cei 16 dintre cei 47 de inculpați care au pledat nevinovați, dar care au fost condamnat în mai.
Sentințe mai dure pentru cei care au pledat vinovat
Dintre cei 47, 31 au pledat vinovat și doi au fost achitați la proces. Cei mai mulți dintre ei au petrecut deja mai mult de trei ani în închisoare, dar niciunul nu a fost eliberat marți. Cei care au pledat nevinovați au primit sentințe mai dure.
Fosta jurnalistă Gwyneth Ho a fost condamnată la șapte ani de închisoare. Ho, care intenționase să candideze la alegeri, a pledat nevinovat.
Claudia Mo, o fostă legislatoare populară în vârstă de 67 de ani care a pledat vinovată, a primit una dintre cele mai blânde sentințe – patru ani și două luni. Judecătorii au luat în considerare serviciul ei public, dar au spus că este totuși un "participant activ".
Publicul a manifestat un interes intens pentru procesul din Hong Kong, cozile pentru a intra în tribunal începând să se formeze în weekend și a numărat câteva sute de persoane până marți.
Marți dimineață, dube pline de polițiști au patrulat și au dirijat mulțimea pentru a forma o coadă ordonată. Ofițerii au fost văzuți percheziționând mai multe persoane.
Cazul este cel mai important ca număr de inculpați de când a fost adoptată NSL. Cei 47 au fost arestați la începutul anului 2021 într-o serie de raiduri în zori în case și birouri care au șocat orașul.
Reformă radicală a sistemului electoral
În martie 2021, China a aprobat o reformă radicală a sistemului electoral din Hong Kong care marginalizează total opoziţia. În 2022, Xi Jinping s-a deplasat la Hong Kong pentru a sărbători cea de-a 25-a aniversare a retrocedării acestui teritoriu. Lăudând modelul "o ţară, două sisteme", el a afirmat chiar că "nu există niciun motiv pentru a-l schimba şi că acesta trebuie menţinut pe termen lung".
Pe 8 mai 2022, fostul şef al securităţii din Hong Kong, John Lee, care a supervizat reprimarea mişcării prodemocraţie în 2019, a fost desemnat la conducerea oraşului, fără alţi concurenţi.
În martie 2024, Hong Kongul a adoptat o nouă lege asupra securităţii naţionale, completând-o pe cea impusă de Beijing în 2020. Textul prevede pedepse cu închisoarea pe viaţă pentru trădare sau insurecţie.
Mai multe categorii de infracţiuni au fost adăugate la textul din 2020: trădare, insurecţie, spionaj şi furt de secrete de stat, sabotaj ce pune în pericol securitatea naţională, secesiunea şi "interferenţa externă", potrivit Agerpres.