Washington Times: Cum încearcă Rusia să bage spaima în aliaţii SUA din Europa de Est

Rusia încearcă să îndepărteze încet, încet aliaţii SUA din Europa de Est mizând pe amplificarea temerilor că Washingtonul nu va veni în ajutorul acestora aşa cum a promis cu un deceniu în urmă, din cauza lipsei unei strategii externe şi a unui angajament în regiune, susţin mai mulţi analişti citaţi de „The Washington Times“.

Preşedintele rus Vladimir Putin a autorizat, în ultimele luni, o serie de manevre provocatoare din Arctica la Marea Neagră în încercarea de a intimida aliaţii NATO de-a lungul graniţei cu fosta Uniunii Sovietică, inclusiv Ungaria, România şi Letonia, şi să sprijine aliaţii Moscovei ce trăiesc în aceste ţări.

Anul trecut, un partid prorus a câştigat un mare număr de voturi în alegerile parlamentare din Letonia, după ce primarul unui oraş din estul Letoniei şi-a exprimat îngrijorarea că activiştii sunt implicaţi într-o campanie de susţinere a secesiunii unor comunităţi, pentru a adera la Rusia. Premierul ungar, Viktor Orban, pare să cocheteze cu Rusia şi a încheiat acorduri importante cu Moscova, criticând sancţiunile occidentale.

Lipsă de încredere în agajamentele SUA

Faptul că unele ţări de la graniţa cu Rusia ar putea schimba tabăra sugerează o problemă mai aplă de lipsă de încredere în angajamentul Statelor Unite de a le proteja dacă sunt atacate, a susţine  Matthew Rojansky, directorul Institutului Kennan de la Woodrow Wilson International Center for Scholars, citat de „The Washington Times“.

Faimosul Articol 5 al NATO stipulează că un atac asupra unui membru al alianţei va fi considerat un atac asupra tuturor celor 28 de membri. Rojansky compară angajamentul american faţă de aceste ţări cu o asigurare de viaţă: o persoană sănătoasă în vârstă de 25 de ani în general nu are probleme în a-şi face o asigurare de viaţă deoarece compania ştie că probabil nu îi va plăti ceva prea curând. O persoană în vârstă de 67 de ani cu antecedente cardiace ar putea avea probleme în a obţine o astfel de poliţă.

Şapte ţări - inclusiv Letonia, Lituania şi Estonia - au devenit membre NATO în 2004. Având în vedere că ameninţarea unui atac din partea Rusiei nu era considerată ca fiind ceva serios la momentul respectiv, nu a fost o dezbatere îndelungă cu privire la cât de înţeleaptă este aderarea la NATO a statelor baltice, a declarat Rojansky.

În prezent, când Rusia lui Putin adoptă o atitudine din ce în ce mai agresivă în Ucraina, Georgia sau în altă parte, situaţia s-a schimbat, a declarat el. „Le-am oferit acoperirea politică, dar în circumstanţe total diferite, iar acest lucru creează îndoieli din partea lor în legătură cu onorarea acestei politici“, spune Rojansky.

12 avioane A-10 Warthog, „vânătoare de tancuri“, în România

Activitatea avioanelor de luptă ruse în afara spaţiului aerian al Federaţiei Ruse s-a intensificat în ultima vreme, însă, pe de altă parte, analişti de la Moscova sunt de părere că şi Occidentul recurge la provocări, dat fiind că SUA au realizat exerciţii militare comune cu armata Ucrainei, au accelerat discuţiile cu Polonia privind sistemul de apărare antirachetă şi au desfăşurat în România 12 avioane A-10 Warthog )n.r supranumite vănătoare de tancuri) în cadrul eforturilor în materie de securitate pentru contracararea manevrelor ruse în regiune.

„Unitatea va desfăşura antrenamente alături de aliaţii noştri din NATO pentru a consolida interoperabilitatea şi a demonstra angajamentul SUA faţă de securitatea şi stabilitatea Europei“', a explicat în această lună James Brindle, purtător de cuvânt al Pentagonului, pentru Military.com. Oficiali de la Pentagon au declarat că desfăşurarea celor 12 avioane A-10 face parte din operaţiunea „Atlantic Resolve“ a NATO.

Obiectivul misiunii este, parţial, acela de a trimite un mesaj Rusiei despre angajamentul SUA faţă de aliaţii din NATO. „Operaţiunea Atlantic Resolve“ va continua atât timp cât este nevoie pentru a-i linişti pe aliaţii noştri şi a descuraja o hegemonie regională a Rusiei', a mai spus Brinble.

Oficiali americani din domeniul apărării au respins criticile potrivit cărora administraţia Obama ezită în îndeplinirea angajamentelor SUA faţă de aliaţii din Europa de Est în condiţiile în care Rusia reprezintă acum o ameninţare semnificativă: „Principiile incluse în paragrafele iniţiale ale Tratatului de la Washington rămân acum la fel de relevante ca în urmă cu 66 de ani“.

Analistul Boris Zilberman recomandă trupe permanente aliate în Europa de Est

Statele Unite trebuie să facă mai mult pentru a da noi garanţii aliaţilor din NATO în legătură cu angajamentul Washingtonului, inclusiv prin trimiterea de trupe permanente în Europa de Est şi prin exerciţii mai frecvente şi mai ample, este de părere Boris Zilberman, director adjunct pentru relaţii cu Congresul SUA în cadrul Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiilor. Scopul final este, în opinia sa, acela de a se asigura că ţările care sunt aliate rămân de partea SUA.
 

În acelaşi timp, SUA trebuie să urmeze o linie delicată, crescându-şi prezenţa suficient de mult pentru a-şi asigura aliaţii de angajamentul lor dar nu atât de mult încât să îi ofere lui Vladimir Putin muniţie pentru a escalada agresiunea rusă, a declarat Zilberman.