Volodimir Zelenski a anunţat numărătoarea inversă pentru readucerea Crimeei în componenţa Ucrainei: Reacţia Kremlinului
0Ucraina găzduieşte luni primul mare summit internaţional dedicat dificilei chestiuni a Crimeei, peninsula de la Marea Neagră anexată de Rusia în primăvara anului 2014.
Spre nemulţumirea Rusiei, Ucraina a adunat 46 de ţări într-un summit menit condamnării anexării Crimeei. „Platforma Crimeea” s-a întrunit în premieră, luni, cu o zi înainte de aniversarea independenţei Ucrainei faţă de Uniunea Sovietică, declarată acum 30 de ani în urmă.
În deschiderea reuniunii, preşedintele Volodimir Zelenski a vorbit pe un ton optimist, anunţând începerea numărătorii inverse pentru revenirea peninsulei de la Marea Neagră în componenţa Ucrainei.
„Anunţăm astăzi începerea numărătorii inverse pentru ziua în care Crimeea va fi dezocupată. Trebuie să începem să scriem o nouă pagină în istoria Ucrainei şi în istoria Crimeei ucrainene”, a spus preşedintele ţării vecine.
Kievul afirmă că vrea să-şi recupereze Crimeea prin metode politice. Pentru a-şi atinge acest obiectiv, a dezvoltat o „strategie de dezocupare” a peninsulei.
Dar „Ucraina singură nu va putea niciodată să readucă înapoi Crimeea”, a recunoscut Zelenski, cerând „sprijin eficient la nivel internaţional”.
Un exemplu de sprijin „eficient” ar putea fi „consolidarea sancţiunilor” împotriva Rusiei, a precizat el.
Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a avertizat că Moscova a transformat Crimeea într-o „bază militară” şi un loc de încarcerare a deţinuţilor politici. În prezent o sută de persoane sunt după gratii în Crimeea din motive politice, a subliniat el.
În afară de suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, participanţii la summit abordează situaţia minorităţii tătare din Crimeea, supusă represiunii de către autorităţile ruse, precum şi situaţia tensionată din Marea Azov şi Marea Neagră.
Cîţu: România susţine integritatea teritorială a Ucrainei
Dintre cele 46 de state participante la summit, aproximativ 15 au fost reprezentate la nivel de preşedinte sau prim-ministru, printre ele fiind România, Republica Moldova, Polonia, Suedia, Ungaria sau statele baltice, în timp ce altele, precum Franţa, Germania, SUA sau Turcia, au trimis la Kiev miniştri sau preşedinţi ai forurilor legislative naţionale. România a fost reprezentată de premierul Florin Cîţu, iar Republica Moldova de preşedinta Maia Sandu.
„România a fost şi va continua să fie un susţinător ferm al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. În acelaşi timp, România rămâne ferm angajată în implementarea politicii de nerecunoaştere a anexării ilegale a Crimeei de către Federaţia Rusă. România susţine aspiraţiile Ucrainei de a deveni membru al comunităţii europene şi euro-atlantice”, a spus premierul român.
„Crimeea este parte a Ucrainei, iar anexarea ei ilegală este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional”, a declarat Maia Sandu.
Ucraina vrea să creeze un organ consultativ în baza „Platformei Crimeea” care să funcţioneze cu sediul la Kiev.
Kremlinul: Un summit „antirusesc”
De cealaltă parte, Rusia s-a arătat atât de deranjată de acest summit încât a făcut presiuni asupra altor ţări pentru nu a participa la el. Azerbdaidjanul este una dintre ţările asupra cărora presiunile au avut efect, ţara din Caucaz declinându-şi prezenţa în ultimul moment în ciuda acceptării invitaţiei.
Luni, Kremlinul a condamnat cu vehemenţă organizarea „Platformei Crimeea”, calificând-o un „act antirusesc”. „Considerăm că acest eveniment este extrem de inamical faţă de ţara noastră. Percepţia noastră este absolut fără echivoc, îl tratăm ca pe un act antirusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
La rândul ei, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că Moscova va lua notă de poziţia statelor participante la summit şi va trage „concluziile corespunzătoare”.