Violenţe stradale şi saluturi naziste: resuscitarea extremei drepte ultranaţionaliste în Grecia

La un an de la sentinţele cu executare ale  liderilor partidului de extremă dreapta „Zorii Aurii”, în Grecia are loc o resurgenţă a grupurilor extremiste naţionaliste, relatează Politico.

În ultimele săptămâni, în nordul Greciei, la Thessaloniki, tineri în negru au orchestrat atacuri împotriva studenţilor şi activiştilor soldate cu spitalizarea a două persoane, în timp ce zeci de studenţi au rămas blocaţi în sălile de curs. Autorii au fost filmaţi executând saluturi naziste.

De asemenea, la Atena, un grup anti-fascist a fost asaltat cu bare metalice şi cuţite, cel puţin trei persoane fiind rănite. Unul dintre atacatori a fost identificat după tatuajul cu o svastică şi arestat.

 Grupările ultranaţionaliste şi alte grupări religioase simpatizante s-au alăturat protestelor anti-vaccin adesea încleştându-se cu forţele de ordine.

Aceste violenţe stradale şi afişarea simbolurilor naziste arată o tendinţă accelerată care îngrijorează autorităţile şi determină experţii să avertizeze asupra unui subcurent radical latent care a rămas activ în Grecia.

Liderii Zorilor Aurii cultivă o audienţă din închisoare, în timp ce alte partide de extremă dreapta prind tot mai mult teren.

„Există în Grecia o dreapta superconservatoare mai ales în Macedonia Centrală, susţinută ideologic şi hrănită de biserică, fiind implicată în dezbateri majore ale scenei politice”, spune Nikos Marantzidis, profesor de ştiinţe politice la University of Macedonia, referindu-se la regiunea nordului Greciei.

Aceste forţe „frânează orice fel de reformă spre o democraţie liberală modernă”, spune el.

Fondat în 1993, Zorii Aurii au apărut dintr-o sectă măruntă a susţinătorilor nazismului cunoscută pentru violenţe împotriva minorităţilor, migranţilor şi adepţilor de stânga.

Dintr-un partid necunoscut a avut o ascensiune rapidă odată cu criza financiară din 2008, ca în 2012 să devină al treilea partid popular din Parlament.

Succesul a fost de scurtă durată - în 2019, Zorii Aurii n-a mai trecut pragul de intrare în Parlament. Apoi a fost tras la răspundere pentru actele sale criminale - după cinci ani de procese, anul trecut în octombrie, liderii partidului au fost condamnaţi la sentinţe maxime de 13 ani de închisoare.   

Între timp aceştia au găsit mijloace să iasă din nou la lumină din închisoare.

Fostul parlamentar şi lider, Ilias Kasidiaris, a format un nou partid politic „Grecii pentru Patrie” şi a reuşit să ţină întruniri politice şi să organizeze proteste. A făcut asta cu ajutorul canalului său de You Tube şi cu cartela telefonică din închisoare până când autorităţile au luat atitudine şi i-au interzis convorbirile în scopul declaraţiilor politice incitatoare la ură.

După atacurile din Thessaloniki, aripa de tineret a Zorilor Aurii a emis un comunicat felicitând şi exprimându-şi sprijinul faţă de autori. 

 Ministrul grec de externe Nikos Dendias a recunoscut într-un interviu recent că ţara cunoaşte „o resurgenţă a activităţilor ilegale din partea extremei drepte şi a imitatorilor sau ramurilor Zorilor Aurii” ce caută să exploateze insecurităţile cauzate de pandemie şi diseminarea teoriilor conspiraţiei.

Curtea Supremă a cerut o anchetă aprofundată în Atena şi Thessaloniki asupra înfiripărilor extremei drepte şi organizaţiilor nou-apărute cu ideologii naziste şi rasiste.

Liderul Zorilor Aurii Nikolaos Mihaloliakos în campanie electorală la Atena 2015 FOTO Shutterstock

Noi personalităţi ale extremei drepte

Pe fondul căderii Zorilor Aurii au început să răsară noi lideri ale extremei drepte impunându-se cu retorici rasiste, xenofobe, misogine sau homofobe.

În Parlament locul Zorilor Aurii a fost luat de Soluţia Greacă ca partidul dominant de dreapta radicală, venind cu propuneri anti-imigraţie şi cu o retorică naţionalistă umflată.

Resuscitarea extremismului a avut loc şi la nivelul societăţii unde un grup eclectic de figuri semi-publice s-a unit pentru a-şi exprima neliniştile faţă de starea familiei greceşti şi a ratei natalităţii, introducerea educaţiei sexuale în şcoli şi drepturile comunităţii LGBTQ+. 160 de persoane - din cercuri academice, juridice, militare- au publicat în septembrie o scrisoare deschisă în acest sens.

„Este o uniune de ultranaţionalişti şi ultranaţionalişti cu viziuni extreme” admiratori ai lui Viktor Orbán şi care şi-au făcut duşman din Europa liberală, a observat George Pagoulatos, preşedintele think-tankului Fundaţia Elenă pentru Politica Europeană şi Externă (Eliamep) .

Totuşi, momentan, grupul este fragmentat, cu „numeroase personalităţi care se consideră mici führeri în jurul cărora se pot uni ceilalţi”.

Politicienii de stânga din Grecia îl arată cu degetul pe premierul grec, conservatorul Kyriakos Mitsotakis, care se face că nu vede pentru că se teme că-şi îndepărtează electoratul de dreapta, pierzând voturi cruciale pentru partidul de la putere „Noua Democraţie”.

„Suntem conduşi de un premier preocupat constant despre cum să-şi păstreze publicul de dreapta, de unde e bucuros să pescuiasă voturi”, spune Alexis Tsipras, liderul principalului partid de opoziţie Syriza. 

Mitsotakis i-a replicat: „Oricine întrece limitele ştie că nu are ce căuta în grupul parlamentar Noua Democraţie”.

Ocazional, partidul a mai făcut ceva curăţenie. Luna aceasta, l-a dat afară pe Konstantinos Bogdanos, un fost prezentator TV bine cunoscut pentru retorica lui anti-imigraţie, după ce acesta din urmă a depăşit măsura în cursul unor dezbateri parlamentare,. Tot el a fost cel care i-a sugerat preşedintelui PE David Sassoli să ia la el acasă refugiaţi afgani.

Alţi critici ai premierului grec subliniază că trei dintre miniştrii de vârf ai cabinetului său provin din fostul partid ultranaţionalist LAOS, aceştia fiind nominalizaţi pentru preveni o rebeliune din partea facţiunii de dreapta a partidului.

„Ideea nu e să înlocuim Zorii Aurii, un partid criminal, cu unul care ar respecta legea”, spune Marantzidis, profesorul de ştiinţe politice, argumentând că integrarea dreptei în partidul Noua Democraţie vine cu riscul promovării dominante a agendei dreptei şi „deschiderii uşii din spate unei varietăţi de populisme şi extremisme de dreapta”.