Viktor Orban, omul puternic care l-a inspirat pe Trump, își pierde puterea acasă?

Vreme de 15 ani, Viktor Orbán a construit în inima Uniunii Europene un laborator de iliberalism atent calibrat, o rețetă care astăzi pare să inspire, într-o versiune accelerată, și administrația Trump de peste Ocean. Însă în timp ce în SUA influența ideologică a premierului ungar crește, la Budapesta, semnele unei erodări politice devin tot mai vizibile, scrie The Guardian.

Într-o după-amiază însorită de aprilie, câțiva jurnaliști se adunau discret în spatele unui hotel de cinci stele din centrul Budapestei, încercând să confirme prezența lui Donald Trump Jr. Vizita, ținută departe de ochii publicului, a inclus o întâlnire cu ministrul ungar de externe și, potrivit unor surse, o prezentare închisă despre sinergia dintre guvern și sectorul privat — o formulare codificată care maschează, adesea, o formă de oligarhizare a economiei.

Hotelul aparține, nu întâmplător, ginelui lui Orbán. Iar episodul, aparent banal, relevă influența pe care Ungaria o exercită, simbolic și practic, asupra discursului conservator american. Pentru Trump și cercul său apropiat, regimul de la Budapesta reprezintă un ideal funcțional: un Disneyland conservator, unde presa este domesticită, minoritățile sunt ținta discursului oficial, iar „familia tradițională” devine piatra de temelie a unei națiuni obediente.

„Ungaria este modelul de guvernare conservatoare”

„Ungaria este modelul de guvernare conservatoare”, declara Kevin Roberts, liderul influentului think-tank Heritage Foundation, autorii planului Project 2025, care schițează o a doua administrație Trump cu accente autoritar-populiste.

Dar în timp ce Orbán este lăudat la Washington ca „omul puternic” care nu se teme de corectitudinea politică, realitatea din Ungaria este una mai puțin spectaculoasă: un stat în regres democratic, unde ONG-urile sunt etichetate drept „agenți străini”, presa critică este înăbușită financiar, iar minoritățile sunt transformate în țapi ispășitori.

„Totul a fost mascat de o propagandă a urii, cu ținte succesive — ba Bruxelles, ba migranții, ba comunitatea LGBTQ+”, explică András Kádár, de la Comitetul Helsinki din Budapesta. „De fiecare dată când se atinge un nou prag, guvernul merge și mai departe.”

Modelul aplicat seamănă izbitor cu cel din Rusia sau Turcia, dar, paradoxal, este cu atât mai grav cu cât vine dintr-o țară UE. „Este prima democrație consolidată care a ales conștient să meargă pe această cale”, avertizează Kádár.

Opoziția pare să fi găsit, în sfârșit, o figură cu potențial real să-l învingă pe Orban

În acest peisaj distopic, opoziția pare să fi găsit, în sfârșit, o figură cu potențial real: Péter Magyar, fost apropiat al lui Orbán, devenit azi principalul rival politic. Mișcarea sa, TISZA, captează frustrarea populară legată de corupția endemică și degradarea serviciilor publice. Pentru prima dată în 15 ani, Fidesz se confruntă cu riscul real de a pierde puterea.

„Este un moment de cotitură”, spune Péter Erdélyi, fondatorul Centrului pentru Media Sustenabilă. „Dar tocmai de aceea este și un moment periculos. Orbán nu este omul care renunță ușor.”

Declarațiile premierului, potrivit cărora va „elimina întreaga armată din umbră” formată din jurnaliști, ONG-uri și activiști, au fost însoțite de un proiect de lege care oferă statului pârghii extinse pentru a strangula financiar societatea civilă. Transparency International l-a numit „un punct de cotitură întunecat”, o tentativă de a „desființa ultimele bastioane ale democrației”.

Dar semnele de rezistență nu lipsesc. De la platforme media independente precum Telex, 444 sau canalul Partizán de pe YouTube — care a devenit principalul spațiu pentru dezbatere politică reală — până la jurnaliști de investigație precum András Pethő, care duc anchetele direct în comunități, pe teren.

„Am înțeles că trebuie să creăm o structură care nu poate fi controlată din exterior”, spune Pethő, cofondatorul Direkt36. Fără patroni politici, fără interese comerciale, doar jurnalism direct și transparent.

Economia Ungariei, cândva atuul lui Orbán, suferă

În paralel, realitățile sociale se degradează. Economia Ungariei, cândva atuul lui Orbán, suferă din cauza inflației ridicate și a stagnării salariale. Iar retorica conservatoare se transformă în lege — comunitatea LGBTQ+ este complet exclusă din spațiul public, iar noțiunea de identitate națională este tot mai restrictivă.

„Ești un bun maghiar doar dacă ești alb, creștin, heterosexual, căsătorit și cu doi copii”, spune jurnalistul Ádám András Kanicsár. „Noi ceilalți nu mai contăm.”

Ironia supremă ar fi ca Orbán, liderul care a pozat drept profet al valului conservator global, să fie doborât tocmai de efectele politicilor promovate de aliatul său american. Dacă administrația Trump va impune tarife vamale care afectează economia ungară, „modelul Orbán” ar putea suferi o lovitură din interior.

„Ar fi o tragedie cu adevărat orbániană”, remarcă jurnalistul Szabolcs Panyi. „Ca exact în momentul în care visele lui geopolitice par realizabile, sprijinul intern să-i fugă de sub picioare.”

Pentru Orbán și ai lui, realitatea este dureroasă: sistemul pe care l-au creat funcționează doar atâta timp cât ei sunt la putere. Iar când puterea începe să scârțâie, întreaga construcție se clatină.