Video Video-summitul european destinat relansării economiei se anunţă cu scântei

Cei 27 de lideri ai UE vor discuta, astăzi, în al patrulea summit video de la începutul crizei, pachetul de relansare economică pentru ca Uniunea Europeană să iasă din criză după pandemia de coronavirus. Şefii de stat şi de guvern par mai divizaţi ca niciodată privind soluţiile pentru a scoate UE din recesiunea provocată de pandemia de coronavirus, ceea ce îi va obliga să amâne orice decizie de anvergură.

Summitul de azi anunţă o bătălie dură între ţările mediteraneene cele mai afectate: Italia, Spania, Franţa şi cele mai bogate din nord, Germania, Olanda, Austria şi ţările scandinave, care au refuzat până acum orice încercare de a pune în comun datoriile, inclusiv sub forma acelor propuse acţiuni sau obligaţiuni numite „coronabonds“.

Pentru moment, liderii celor 27 de state membre UE nu par să poată ajunge la un acord cu privire la modalitatea de a relansa motorul economic iar un detaliu spune multe cu privire la divergenţele lor. Contrar a ceea ce este o obişnuinţă, liderii europeni nu vor adopta nicio declaraţie comună la finalul summitului lor, desfăşurat în sistem de videoconferinţă, şi care va începe la ora 13:00 GMT.

În invitaţia trimisă şefilor de stat şi de guvern, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, le-a sugerat "să se pună de acord pentru a lucra la un fond de relansare cât mai rapid posibil".

Sarcina ar urma să fie încredinţată Comisiei Europene, care să lucreze rapid asupra acestui subiect, iar acesta va fi "principalul rezultat al Consiliului European", anticipează o sursă europeană.

La ultima lor videoconferinţă, liderii au căzut de acord provizoriu asupra unui pachet de 540 de miliarde de euro, însă experţii văd mai degrabă necesitatea absolută a unui pachet de 1000 până la 1500 miliarde, altfel zis: de 2 sau chiar 3 ori mai mult decât s-a aprobat deja. Spania, de pildă, cere un asemenea fond comun de 1.500 miliarde, iar El Pais scrisese încă de ieri că premierul socialist Pedro Sanchez pare a fi găsit deja înţelegere pentru asta pe lângă Angela Merkel.

Aceasta în condiţiile în care pandemia de coronavirus a lovit din plin economiile. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional, Uniunea Europeană ar urma să înregistreze în acest an o contracţie record de 7,1% a Produsului Intern Brut în acest an. De asemenea, criza sanitară riscă să fie cea mai gravă cu care s-au confruntat statele din zona euro de la lansarea monedei unice în 1999.

În acest context, au reapărut la lumină vechile clivaje, care s-au manifestat după criza financiară din 2009. Pe de o parte sunt statele din sud, puternic afectate de pandemie precum Italia şi Spania, care cer mai multă solidaritate financiară din partea vecinilor din nord. Însă acestea din urmă, în special Germania şi Olanda, care au fost afectate într-o mai mică măsură de coronavirus, refuză să plătească pentru ţările cărora le reproşează că nu au dat dovadă de disciplină bugetară în anii de creştere, notează AFP, preluată de agerpres.ro.

"Ţările din sud au impresia că unele state membre, care în prezent sunt într-o poziţie economică mai puternică, vor profita de această criză pentru a-şi consolida poziţia. Iar statele din nord cred că vecinii lor din sud vor profita de pandemia pentru a-şi relaxa povara datoriilor pe care le-au contractat în trecut", a concluzionat un înalt responsabil european.

Toată lumea este de părere că planul de relansare ar trebui să fie unul de mai multe sute de miliarde de euro, însă suntem departe de un acord cu privire la volumul exact. De asemenea, când vine vorba de problema spinoasă a finanţării acestui fond de relansare, au fost prezentate mai multe opţiuni, însă deocamdată nici una nu se bucură de unanimitate.

Autorităţile de la Roma, Madrid sau Paris pledează pentru datorii comune, în diferite forme, o idee care în mod frecvent a fost rezumată prin termenul 'coronabonduri'. Interesul acestor state din sudul Europei, în punerea la comun a datoriilor, este de a beneficia de dobânzile mai mici la care se împrumută statele din nord.

Se pune de asemenea întrebarea cu privire la legăturile între fondul de relansare şi bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care în principiu ar urma să fie adoptat până la sfârşitul anului. Această opţiune linişteşte statele din nord pentru că furnizează un cadru legal dar în acceaşi timp riscă să genereze alte întrebări la fel de complicate, precum prioritatea pe care o vor avea cheltuielile de investiţii după criză în raport cu cheltuielile tradiţionale, precum cele pentru Politica Agricolă Comună (PAC).

Ultimele negocieri cu privire la bugetul multianual, care au avut loc în luna februarie înainte de criza economică şi sanitară, s-au soldat cu un eşec răsunător.