VIDEO Schengen: ne-au votat‚ dar ne ţin afară

Parlamentul European a votat ieri, cu o mare majoritate, aderarea României şi a Bulgariei la Schengen. Analiştii spun însă că votul pozitiv nu va influenţa decizia Consiliului . Astăzi începe la Luxemburg consiliul miniştrilor de Justiţie şi Interne, unde Schengen este unul dintre cele mai importante subiecte pe ordinea de zi. 

Parlamentul European a votat ieri Raportul pentru aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, cu 487 de voturi „pentru", 77 „împotrivă" şi 29 de abţineri. E o victorie aşteptată, mai ales după raportul favorabil făcut de eurodeputatul portughez Carlos Coelho, raportorul din Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne. Analiştii politici din Bruxelles consideră însă că votul Parlamentului European de astăzi, din plenul de la Strasbourg, poate fi cu uşurinţă ignorat de Consiliul European la summitul din 23-24 iunie, când se va lua decizia finală pentru cele două ţări.

„Climat nefavorabil"

Yves Pascouau, analist politic pentru think-tank-ul European Policy Centre, din Bruxelles, consideră că poziţia Parlamentului European nu reprezintă niciun indiciu pentru decizia finală a Consiliului şi că nu va influenţa poziţiile statelor membre. "Decizia finală se află în mâinile Consiliului. Nu sunt sigur că statele membre reticente vor fi influenţate de un vot pozitiv al Parlamentului European. Climatul actual, în special problemele legate de migraţie, este foarte nefavorabil", a declarat Yves Pascouau pentru „Adevărul Europa". În urma valurilor de imigranţi generate de revoluţiile „primăverii arabe", state Schengen, precum Danemarca, şi-au reintrodus controalele la graniţă.

Atitudinea protecţionistă a fost alimentată de alte ţări, precum Italia şi Franţa, care au cerut controale la frontierele interne ale spaţiului Schengen, pentru a se apăra de fluxul de imigranţi ilegali sosiţi din nordul Africii în ultimele luni. „Cred că votul PE are puţină importanţă pentru poziţia Consiliului, iar statele membre mari sunt perfect dispuse să nu ţină cont de  părerea deputaţilor europeni, atunci când este vorba de aspecte care au rezonanţă la ei acasă, cum ar fi migraţia", a declarat, pentru „Adevărul Europa", analistul politic Toby Vogel. Spre exemplu, în aprilie 2011, Alain Juppé, ministrul de Externe al Franţei şi un posibil contracandidat al actualului preşedinte, Nicolas Sarkozy, în cursa pentru postul de la palatul Élysée, a declarat că România are vocaţia de a intra în Schengen, dar nu este încă pregătită. Marine Le Pen, de asemenea contracandidat al lui Sarkozy, îşi doreşte chiar „să desfiinţeze" spaţiul Schengen. Cancelarul german, Angela Merkel, care s-a opus aderării celor două ţări la Schengen, se află şi ea într-o cursă pentru alegerile federale din Germania, din 2013.

Soluţia? Într-o astfel de situaţie, Guvernul de la Bucureşti ar putea începe să blocheze şi el decizii politice din alte domenii, susţin experţi din Bruxelles, forţând astfel mâna unor ţări precum Franţa să o accepte în Schengen. "România ar putea decide să adopte o poziţie de blocare în alte chestiuni care ţin de competenţa UE. Aceasta ar crea probleme Consiliului. Ar fi mai greu să lucreze cu eficienţă pe o serie largă de dosare şi ar întârzia procesul decizional", a spus Pascouau.

Cinci ţări împotrivă

Astăzi şi mâine, miniştrii de Interne şi Justiţie se întâlnesc la Luxemburg la Consiliul JAI, unde Schengen este unul dintre cele mai importante subiecte pe ordinea de zi. Informaţiile din presa internaţională confirmă faptul că Germania şi Franţa au reuşit să convingă trei alte state membre Schengen şi UE să întârzie aderarea României şi a Bulgariei: Finlanda, Danemarca şi Olanda. Mai multe ţări din Europa Centrală şi de Sud-Vest, precum Spania, Italia sau Portugalia, au declarat la începutul acestui an, neoficial, că nu ar avea niciun motiv să se opună aderării României şi Bulgariei la Schengen. Luna trecută însă, Italia s-a alăturat Franţei în încercarea de a reintroduce restricţii în întregul spaţiu Schengen, de frica imigranţilor ilegali. Temerile privind imigranţii din estul Europei au fost exprimate pe tonuri dintre cele mai dure de eurodeputaţi din Olanda, Austria, Marea Britanie şi chiar Italia.

„Vin ţiganii"

„Sute de mii de ţigani din aceste ţări vor ajunge inevitabil în Marea Britanie ca să profite de sistemul nostru generos de ajutoare sociale, aşa cum au mai făcut-o alţii înaintea lor", a declarat, în plen, eurodeputatul britanic Gerrard Batten. Cu tipica ironie englezească, Batten a mai spus: „Aşteptăm până când rromii îşi vor parca toate căruţele în faţa Downing Street 10 (sediul prim-ministrului britanic - n.r)? Poate englezii ar dori să se întâlnească cu românii de la Calais care caută să-şi găsească drumul spre casele miniştrilor britanici", a adăugat el. „În aceste două ţări sunt grupuri de cetăţeni de etnie rromă, sursă de infracţiuni şi crimă organizată", a spus Maria Bizzotto, eurodeputat italian.

Ea a adăugat că, prin intrarea acestor ţări în spaţiul Schengen, se deschide „o autostradă până în inima Europei pentru crima organizată". Hubert Pirker, europarlamentar austriac din grupul PPE, a spus că, deşi consideră că cele două ţări au trecut, teoretic, testele tehnice, există o problemă recentă care pune sub semnul întrebării nivelul de pregătire a României necesar aderării la spaţiul Schengen. „În această ţară, veniturile poliţiştilor vor fi reduse cu o treime şi ştim că salariile poliţiei reprezintă o condiţie indispensabilă pentru a combate corupţia. Vor continua să fie plătiţi în mod adevcat ca să nu fie tentaţi de alte forme de plată?", a întrebat Pirker. 

"Cred că votul PE are puţină importanţă pentru poziţia Consiliului, iar statele membre mari sunt perfect dispuse să nu ţină cont de  părerea deputaţilor europeni, când e vorba de aspecte ce au rezonanţă la ei acasă, cum ar fi migraţia."
Toby Vogel
analist politic