Analiză Varșovia, prinsă în capcana Kremlinului. Atacul cu drone rusești a scos la iveală tensiunile politice interne din Polonia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Deși avertismentele privind pericolul extinderii agresiunii ruse către Vest au fost constante în discursul politic de la Varșovia, realitatea a lovit dur pe 10 septembrie, când aproape 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei. Pentru o țară considerată cel mai fidel aliat regional al Ucrainei, reacția a fost promptă la nivel militar, dar nesigură și fragmentată în plan politic și mediatic.

Casa avariată în urma incursiunii dronelor rusești în Polonia/FOTO:Getty Images

În ultimele luni, în Polonia devenise din ce în ce mai popular discursul „nu este războiul nostru”, rostogolit din zona extremei drepte și absorbit, treptat, și în zona centrului politic. Pe acest fond, incursiunea aeriană a Rusiei a găsit Polonia vulnerabilă – nu doar în fața unui atac fizic, ci și în fața unei bătălii informaționale pierdute în avans.

Pe 10 septembrie, armata poloneză a reacționat conform protocolului: avioane de luptă au fost ridicate de la sol, unele drone au fost interceptate, iar oficialii au confirmat rapid că a avut loc o agresiune asupra teritoriului național. Cu toate acestea, o reacție politică clară și fermă, care să definească răspunsul strategic al Poloniei și al NATO, nu s-a materializat.

Explicația nu ține doar de slăbiciunile interne ale scenei politice de la Varșovia, ci mai degrabă de o lipsă de inițiativă din partea Washingtonului. Politica externă și de securitate a Poloniei este profund ancorată în relația cu SUA – mult mai mult decât în cea cu Franța sau Germania. Or, tăcerea relativă a administrației americane în fața acestei provocări a fost resimțită acut, atât la Varșovia, cât și la Kiev.

Pentru Polonia, siguranța internă este o condiție a rolului său de „plămân logistic” pentru Ucraina. O Americă pasivă nu doar că subminează această siguranță, ci oferă și Kremlinului un sentiment de impunitate care alimentează agresiunea.

Diviziuni interne și reconfigurări pe extrema dreaptă

După atac, scena politică poloneză a reacționat aparent unitar: partidele mari – Lege și Justiție (PiS) și Coaliția Civică – au condamnat incidentul și au cerut măsuri. Dar competiția electorală și-a făcut rapid loc în narațiune. Mai grav, extrema dreaptă, reprezentată de partidul Konfederacja (Confederația), a oferit un spectacol de fracturare ideologică.

Pe de o parte, vicepreședintele Sejm-ului, Krzysztof Bosak, a respins teoriile conspiraționiste potrivit cărora dronele ar fi fost ucrainene sau că Ucraina ar fi permis intenționat trecerea acestora. Pe de altă parte, colegul său de partid, Sławomir Mentzen, o figură influentă și candidat cu scor semnificativ la ultimele alegeri prezidențiale, a preferat o retorică mai ambiguă: a cerut tăierea programelor sociale pentru a finanța apărarea, a acuzat guvernul că nu a fost pregătit – dar a evitat sistematic să menționeze Rusia ca agresor.

Această „amnezie selectivă” privind Kremlinul, combinată cu retorica anti-ucraineană și opoziția față de aderarea Ucrainei la NATO, nu este întâmplătoare. Ea reflectă o strategie politică periculoasă, menită să capitalizeze frustrarea socială, dar care joacă – conștient sau nu – în favoarea propagandei ruse.

Discursul urii și efectele unei campanii de dezinformare

Poate cel mai grav efect al evenimentelor din 10 septembrie este explozia de mesaje pro-ruse și anti-ucrainene în spațiul public polonez. Potrivit unei analize realizate de Res Futura, 38% dintre comentariile apărute pe Facebook în ziua atacului acuzau Ucraina de atacul asupra Poloniei – un procent alarmant, chiar dacă nu reflectă neapărat opinia publică generală, ci doar dinamica rețelelor sociale.

Această avalanșă de conținut dezinformativ s-a suprapus peste o campanie deja existentă de ostilitate față de refugiații ucraineni. Deși liderii politici – de la premierul Donald Tusk la președintele Karol Nawrocki – s-au aflat în tabere opuse în multe privințe, ambii au alimentat, în lunile anterioare, discursuri anti-ucrainene în încercarea de a atrage electoratul radicalizat al Konfederacja.

Rezultatul? O radicalizare a discursului public și o penetrare din ce în ce mai evidentă a propagandei ruse în mediul polonez. În loc să servească drept bastion al rezistenței la influența estică, Polonia riscă să devină o victimă indirectă a războiului informațional purtat de Kremlin.

Mai mult decât o breșă în apărare

Atacul cu drone din 10 septembrie nu a fost doar o breșă în spațiul aerian al Poloniei. A fost un test al rezilienței interne, al clarității strategice și al capacității de a contracara nu doar rachetele și dronele, ci și narațiunile otrăvitoare care destabilizează democrațiile din interior.

În lipsa unui răspuns ferm și coerent din partea Occidentului – și în special a SUA – astfel de teste vor continua. Iar acolo unde propaganda prinde rădăcini, securitatea nu mai este o chestiune de granițe, ci de idei.

Atacul cu drone rusești a scos la iveală tensiunile politice interne din Polonia

O situație tensionată pe frontul de est al NATO riscă să devină o problemă politică internă pentru Polonia, după ce mai multe surse media au sugerat că o rachetă poloneză ar fi fost responsabilă pentru avarierea unei locuințe în timpul incursiunii de săptămâna trecută a dronelor rusești.

Potrivit unei anchete publicate de cotidianul Rzeczpospolita, pagubele produse pe 10 septembrie în localitatea Wyryki – aflată la aproximativ 20 km de granița cu Ucraina – ar fi fost cauzate nu de o dronă rusească, așa cum s-a crezut inițial, ci de o rachetă AIM-120, lansată de un avion F-16 polonez în cadrul unei misiuni de apărare aeriană.

Eroare tehnică sau efect colateral?

Potrivit publicației poloneze, care citează surse din cadrul serviciilor de securitate, racheta nu și-ar fi activat încărcătura explozivă deoarece „siguranțele fuzelajului au fost declanșate”, evitând astfel o explozie de amploare. Cu toate acestea, impactul ar fi fost suficient pentru a produce avarii semnificative la acoperișul casei și la un autoturism parcat în curte, după cum a confirmat Polsat News citând surse locale din poliție. Nu au fost înregistrate victime.

Aceste informații nu au fost, deocamdată, confirmate independent.

Incidentul are loc într-un context extrem de sensibil: pe 10 septembrie, 21 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei – cel mai amplu atac aerian asupra unui stat membru NATO de la declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei.

Reacții dure și cereri de transparență

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, prin intermediul Biroului Național de Securitate, a solicitat public guvernului „să clarifice imediat incidentul” și să comunice transparent toate datele relevante.

„Guvernul are obligația de a folosi toate instrumentele și instituțiile disponibile pentru a lămuri această chestiune cât mai rapid. Nu poate exista înțelegere pentru ascunderea de informații. În contextul războiului hibrid și al dezinformării, mesajele transmise cetățenilor trebuie să fie verificate și confirmate”, se arată în comunicatul publicat pe platforma X (fostă Twitter).

Premierul Donald Tusk a răspuns cererii, dar a ales o abordare care mută accentul pe responsabilitatea Rusiei: „Întreaga responsabilitate pentru pagubele din Wyryki revine autorilor provocării cu drone, adică Rusiei.” Acesta a adăugat că detaliile anchetei vor fi făcute publice doar după finalizarea procedurilor oficiale.

„Mâinile jos de pe soldații polonezi”, a concluzionat Tusk în mesajul său – o replică directă la tonul critic al președintelui Nawrocki, cunoscut pentru retorica sa naționalistă și deseori în conflict cu actualul guvern.

O fisură în solidaritatea de război?

Tensiunea politică din Polonia relevă și fragilitatea consensului în rândul statelor NATO aflate la granița cu Rusia. Deși oficial, toate condamnă incursiunile aeriene ruse, nu toate declarațiile sunt aliniate. Ministrul de Externe al Slovaciei, Juraj Blanar, declara recent că „vrea să creadă” că dronele intrate în Polonia nu vizau în mod intenționat acest teritoriu, ci că ar fi fost „destinate să ajungă pe teritoriul Ucrainei”.

În replică, Ministerul de Externe al Ucrainei a avertizat împotriva relativizării acestor acte de agresiune aeriană, subliniind că fiecare violare a spațiului aerian al unui stat NATO constituie o provocare deliberată.

NATO răspunde cu Santinele Estului

În urma incidentului, NATO a declanșat misiunea Eastern Sentry, menită să sporească vigilența aeriană de-a lungul flancului estic. Ca parte a acestei misiuni, Cehia contribuie cu elicoptere Mi-171S, Marea Britanie trimite avioane Typhoon, Danemarca participă cu două F-16 și o fregată anti-aeriană, Franța cu trei Rafale, iar Germania cu patru Eurofightere.

Deși prezența aliată în regiune este semnificativă, incidentul de la Wyryki aduce în prim-plan o întrebare incomodă: cât de pregătită este alianța pentru a gestiona, nu doar amenințările externe, ci și incidentele neintenționate generate în propriul sistem defensiv?