Vară caniculară pe continent: ţările europene care se topesc de căldură

Valul de căldură sufocantă ce a năvălit în mai multe ţări de pe Glob în ultimii ani este un fenomen atât de rar, încât nu poate fi vorba decât despre încălzirea globală provocată de mâna omului, James Hansen, omul de ştiinţă cunoscut şi sub numele de „naşul încălzirii globale“.

Studiul efectuat de cercetătorul James Hansen de la NASA arată că probabilitatea ca astfel de temperaturi să se înregistreze în perioada 1950-1980 era de 1 la 300. Acum, şansele sunt de 1 la 10. Hansen spune că, statistic, vremea caniculară nu este ceva întâmplător şi nici normal, ci asistăm la schimbări climatice.

Zona Balcanilor se confruntă cu temperaturi extrem de ridicate pentru această perioadă, iar asta înseamnă chiar şi 46 de grade în Serbia. România, Croaţia şi Bulgaria sunt, de asemenea, afectate de caniculă, agricultorii fiind cei mai afectaţi: ei privesc neputincioşi cum recoltele se transformă în scrum sub soarele nimicitor, căruia nici sistemele de irigaţii nu-i mai fac faţă.

Croaţia se confruntă cu o secetă severă pentru al treilea an consecutiv. În timp ce între 50 şi sută la sută din recolta de porumb, soia şi sefclă de zahăr este deja compromisă, întrucât în ultimele trei luni nu a căzut niciun strop de ploaie, în marile oraşe se topeşte asfaltul, iar aerul nu se răcoreşte nici la căderea nopţii. Nici cei care încearcă să se răcorească în apa râurilor sau a lacurilor nu au mai mult succes, întrucât atinge 40 de grade Celsius. „Temperaturile sunt extrem de ridicate: 50 de grade Celsius, chiar şi la o adâncime de trei centimetri sub pământ“, spun meteorologii de la Zagreb.

De căldură sunt toropite şi ţări obişnuite deja cu temperaturi ridicate

Oficialii italieni au avertizat cu privire la posibile pericole în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei din centrul şi sudul ţării, după ce al cincilea anticiclon din această vară, venit din Africa de Nord, a măturat întreaga ţară, aducând temperaturi dogoritoare. Temperatura maximă din Roma a fost de 37 de grade Celsius, marţi, în timp ce în oraşul Agrigento din Sicilia s-au atins 44 de grade, potrivit Euronews.

Temperaturile de peste 40 de grade din Grecia indică faptul că ţara a trecut prin cele mai călduroase luni de iunie şi iulie din ultimii ani. Cea mai ridicată temperatură de anul acesta din ţara elenă s-a înregistrat în iulie, în Tripoli, unde au fost 43 de grade. Serviciul Meteorologic din Grecia a emis o avertizare meteo de temperaturi extreme, iar autorităţile le recomandă locuitorilor să fie atenţi la simptomele care prevestesc un accident vascular cerebral. Iar cum temperaturile ridicate vor afecta ţara cel puţin până la sfârşitul săptămânii, instituţiile pun la dispoziţie camere dotate cu aer condiţionat pentru public şi în special pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi persoane în vârstă.

Chiar şi turiştii veniţi din Africa în Europa spun că astfel de temperaturi sunt prea mari.

În fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, temperaturile au ajuns, marţi, şi la 43 de grade Celsius, cu un indice al radiatiei ultraviolete (UV) de 9 pe o scară de la 0 la 11+, indexul UV 9 sau mai mult corespunzând unui risc maxim.  

Temperaturile au atins un record de 36 de grade Celsius, marţi după-amiază, şi în capitala Ucrainei, Kiev, întrecând recordul precedent, de 33,6 grade, stabilit cu 112 de ani în urmă. În sudul şi centrul ţării, temperaturile au ajuns la 40-42 de grade la începutul acestei săptămâni.

În România, cea mai fierbinte zi din vara lui 2012 a fost cea de marţi, când s-au înregistrat 42 de grade la umbră în Giurgiu şi aproape la fel de multe în Bucureşti, Iaşi, Focşani, Slobozia, Zimnicea şi Călăraşi. În aceeaşi zi au existat peste 6.700 de apeluri la serviciul de ambulanţă, din cauza temperaturilor ridicate, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii. „În Capitală, 24 de persoane au leşinat sau au căzut în stradă marţi, din cauza caniculei. În total, la nivelul Bucureştiului au fost înregistrate 457 de solicitări“, a declarat managerul Serviciului de Ambulanţă Bucureşti, Alis Grasu.

Anomalii meteo în Polonia şi Norvegia

În cealaltă jumătate a continentului, vremea îşi face de cap cu furtuni şi uragane puternice. 1.000 de case au fost distruse complet şi aproximativ 12.000 de persoane au rămas fără curent electric în sudul Poloniei, după o furtună puternică. Rafalele puternice de vânt, cărora li s-a adăugat şi ploaia torenţială, au rupt copaci şi au aruncat fragmente de acoperişuri pe drumuri, acestea devenind practic inaaccesibile. Unele localităţi s-au trezit izolate de lumea exterioară, potrivit Euronews.

O situaţie similară există şi în Norvegia, unde marţi s-a abătut un uragan puternic în toiul nopţii. Într-o singură jumătate de oră nivelul râurilor a crescut aproximativ cu un metru, iar mulţi oameni au fost evacuaţi cu ajutorul elicopterelor.

Previziunile, mai sumbre decât aşteptările

James Hansen, care este şi director al Institutului american Goddard de studii spaţiale, a declarat că previziunile privind încălzirea climatică se arată mai sumbre decât cele pe care le făcuse în 1988, în faţa Senatului Statelor Unite.

“Trebuie să mărturisesc: am fost prea optimist. Previziunile mele în legătură cu temperatura mondială s-au adeverit. Însă nu am reuşit să studiez cu ce rapiditate creşterea medie ar urma să conducă la condiţii meteorologice extreme”, a explicat Hansen. Climatologul susţine că „această analiză nu se bazează pe previziuni, ci pe observarea reală a fenomenelor meteorologice şi a temperaturilor, de aceea îngrijorarea nu este legată numai de viitor, ci chiar şi de prezent“.