Uniunea Europeană începe să-şi piardă autoritatea morală

Atmosfera din cadrul blocului comunitar pare să fie una de deznădejde, notează agenţia Reuters într-o analiză ce face referire la influenţa globală a Uniunii Europene în contextul în care blocul celor încă 28 încearcă să facă faţă Brexitului, crizei migraţiei şi ascensiunii populismului şi euroscepticismului.

În timp ce NATO a sprijinit Europa din punct de vedere militar, continuă Reuters, Uniunea Europeană, puternică din punct de vedere economic, a fost capabilă să-şi întărească puterea „soft“, înregistrând succese diplomatice începând de la rolul pe care l-a jucat în acordul nuclear cu Iranul în anul 2015 şi până la apropierea de Cuba şi revolta din Ucraina, marcată de un suflu proeuropean.

Însă mai mulţi miniştri şi diplomaţi au atras atenţia că UE nu are suficientă influenţă pentru a pune capăt conflictului din Ucraina sau pentru a contribui la soluţionarea crizei din Siria, în detrimentul celor prinşi în aceste conflicte şi în avantajul Rusiei.

„Brexitul (ieşirea Marii Britanii din UE, n. red.), criza migraţiei. Acestea chiar au avut efect asupra noastră“, a afirmat un înalt diplomat european citat de Reuters. „Nu ne-am pierdut în totalitate puterea soft, dar simţim că autoritatea noastră morală nu mai este la fel de puternică aşa cum era odată“, a adăugat el.

Cel mai mare donator al lumii, Uniunea Europeană se implică în procesul de instaurare a statului de drept şi a democraţiei în lume şi a transformat foste state comuniste în democraţii cu economii de piaţă prospere. 

Dar după o reuniune ce a avut loc în aprilie, ministrul polonez de Externe, Witold Waszczykowski, a catalogat atmosfera în rândul colegilor săi drept „pesimistă şi deprimantă“, în contextul „numeroaselor crize din preajma Europei: Siria, Libia, Yemen“. 

„Situaţia din Orientul Mijlociu nu este, din păcate, una bună. Concluzia este că UE dispune de puţine instrumente pentru a avea un impact asupra problemelor din aceste zone“, a spus Waszczykowski.

Iar câteva săptămâni mai târziu, la o reuniune în Malta pe tema autoritarismului din Turcia, ministrul francez de Externe, Jean Marc Ayrault, care a încercat în zadar să determine încheierea unui acord de pace între Moscova şi Kiev, s-a arătat şi el nemulţumit.

Dezbateri lipsite de viziune

„Trebuie să creştem ritmul şi să avem încredere că putem juca un rol în lume“, a declarat el la Valletta, opinând, totodată, că dezbaterile din capitala Maltei la care au participat miniştrii europeni de Externe au fost „prea tehnice“ şi lipsite de viziune.

Totuşi, Uniunea Europeană a dat dovadă de unitate atunci când a adoptat sancţiuni economice la adresa Rusiei după anexarea Crimeei în 2014.

Şi chiar şi în absenţa unor lămuriri privind direcţia în care se îndreaptă relaţiile ruso-americane după alegerea lui Donald Trump în fruntea Casei Albe, miniştrii UE vor prelungi din nou aceste sancţiuni în iulie, după cum afirmă mai mulţi diplomaţi. Iar planurile statelor membre de a coopera în domeniul apărării progresează.

Numai că unele voci susţin că Uniunea Europeană, ca bloc, nu este suficient de puternică pentru a soluţiona conflictul din estul Ucrainei, care a provocat moartea a peste 10.000 de oameni începând din aprilie 2014.

„O creştere a presiunii asupra Rusiei este posibilă doar cu un angajament mai puternic al întregii UE şi al SUA“, a afirmat fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen. 

Iar vizita la Moscova a şefei diplomaţiei UE, Federica Mogherini, care a avut loc în aprilie, nu a condus la niciun progres, a apreciat Frederik Wesslau, analist la centrul de reflecţie European Council on Foreign Relations.

Un acord problematic

Pe de altă parte, un oficial al Uniunii Europene a declarat că lipsa de încredere care se resimte în ultima perioadă la nivelul blocului comunitar are la origine, într-o oarecare măsură, şi acordul cu Ankara de anul trecut prin care Turcia a acceptat să preia refugiaţi sirieni, primind în schimb bani europeni.

„Am acceptat un acord care implicit i-a asigurat Turciei un avantaj în faţa noastră“, a afirmat un oficial care a fost implicat în negocieri, notând că UE şi-a pierdut astfel capacitatea de a pune capăt arestării în masă de disidenţi de către Ankara, după puciul eşuat din luna iulie a anului trecut.

În acest timp, Ungaria, Grecia şi Ciprul au slăbit poziţia blocului comunitar în momente în care acesta avea nevoie de unitate.

„În iulie, când UE nu a putut ajunge la un acord cu privire la o luare de poziţie fermă referitor la militarizarea Mării Chinei de Sud, ungurii au fost cei care au blocat“ demersul, după cum a declarat un diplomat european pentru Reuters.

Există însă şi elemente ce nu pot fi controlate de Bruxelles, printre care revanşismul Rusiei, imprevizibilitatea de care dă dovadă preşedintele SUA, Donald Trump, şi Brexitul. 

Cu toate acestea Bruxelles-ul speră ca în acest an să găsească o modalitate de a-şi înnoi politica externă, în special prin intermediul planului de apărare europeană comună, independent de SUA.

Totodată, sunt semne de revenire economică în zona euro, iar o victorie a lui Emmanuel Macron în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa ar fi percepută ca un semn de bun augur, având în vedere că este un politician proeuropean.