Ungaria închide zonele de tranzit pentru migranţi

Ungaria a anunţat joi că urmează să închidă taberele pentru migranţi din zonele sale de tranzit, conformându-se astfel unei hotărâri recente a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), relatează AFP.

„Zonele de tranzit erau o soluţie de protecţie a frontierelor Ungariei, iar nefericita hotărâre a CJUE obligă Ungaria să le elimine”, a anunţat într-o conferinţă de presă ministrul Gergely Gulyas.

Aproximativ 280 de persoane urmează să fie transferate în centre de primire, a anunţat reprezentantul guvernamental.

CJUE a stabilit la 14 mai că patru solicitanţi de azil care au fost blocaţi într-o zonă de tranzit la graniţa dintre Ungaria şi Serbia au fost practic închişi „fără un motiv valabil”, iar o instanţă locală ar trebui să îi elibereze imediat. Solicitările de azil ale celor patru au fost respinse de Ungaria, care le-a ordonat să se întoarcă în Serbia. Belgradul nu i-a primit.

„Guvernul ungar dezaprobă decizia. O considerăm un risc la adresa securităţii europene. Dar, ca stat membru al UE, va respecta toate deciziile instanţei”, a declarat Gergely Gulyas.

Odată ce zonele de tranzit vor fi desfiinţate, cererile de azil pot fi înaintate doar la ambasade şi la consulate, a precizat Gulyas, care nu a spus în cât timp se va pune în aplicare decizia.

În perioada de vârf a crizei migraţiei din 2015, premierul Viktor Orban a închis efectiv graniţa de sud a Ungariei, ridicând chiar şi un gard.

Ungaria a constituit o rută de tranzit pentru sute de mii de migranţi care au traversat Balcanii pentru a ajunge în Europa de Vest.

La începutul lui aprilie, CJUE a stabilit că Ungaria, Polonia şi Cehia şi-au încălcat la acea vreme obligaţiile care le revin potrivit dreptului european, prin faptul că au refuzat să primească refugiaţi în vederea unei uşurări a situaţiei Greciei şi Italiei.

Guvernele naţionaliste şi eurosceptice aflate la putere în cele trei foste ţări comuniste au invocat motive de siguranţă publică pentru a nu accepta primirea migranţilor.

Aflate în prima linie a acestui exod de populaţie, Italia şi Grecia au denunţat o lipsă de solidaritate la nivel european. Germania a criticat la rândul ei atitudinea acestor trei ţări din Europa Centrală, care au continuat să beneficieze de fonduri UE deşi nu îşi nu dădeau dovadă de solidaritate.

Peste un milion de migranţi şi refugiaţi au traversat Marea Meditarana şi au ajuns pe coastele europene în 2015, luând UE pe nepregătite şi declanşând în anumite zone o susţinere sporită a partidelor de extremă dreapta.

UE şi-a consolidat între timp frontierele externe şi a propus o susţinere financiară ţărilor terţe, precum Turcia, în vederea împiedicării migranţilor să pătrundă pe teritoriul european. Disensiunile pe tema migraţiei rămân însă puternice.