Un „proiect nebunesc“ al lui Erdogan face valuri pe Bosfor
0Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, nu renunţă la un ambiţios proiect al său, în ciuda criticilor vehemente venite din partea ecologiştilor, arheologilor şi economiştilor.
Construcţia unui canal paralel cu Bosforul, un proiect despre care preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a vorbit pentru prima dată în 2011, pe vremea când era premier, are toate şansele să se materializeze în curând.
Şi asta în ciuda faptului că foarte multe voci au criticat vehement această construcţie, avertizând cu privire la riscurile pentru mediul înconjurător, pentru valoroase situri arheologice, dar şi cu privire la costurile sale uriaşe, notează Politico.eu, amintind că Turcia se confruntă cu o serie de probleme economice.
Deşi din 2011 până în prezent nu au fost făcute progrese în privinţa acestui proiect, luna trecută, în timpul unei vizite la Belgrad, Serbia, liderul de la Ankara a afirmat că lucrările vor începe în numai câteva luni.
„Deschiderea unui nou canal paralel cu Bosforul, pe care îl numim Kanal Istanbul, este visul meu“, a afirmat Erdogan pe data de 10 octombrie, adăugând că fundaţia va fi turnată la sfârşitul acestui an sau la începutul lui 2018. „Există canalul Suez, există canalul Panama şi va exista şi Kanal Istanbul“, a adăugat el.
Canalul face parte dintre ambiţioasele proiecte de construcţie, printre care se numără al treilea aeroport din Istanbul şi mai multe poduri, ce ar urma să fie finalizate până în anul 2023, când se împlinesc 100 de ani de la fondarea republicii turce.
Guvernul estimează că valoarea proiectului se va ridica la 10 miliarde de dolari, însă criticii spun că, în realitate, costurile presupuse sunt mult mai mari.
„Un proiect de coşmar“
Acest canal, cu o lungime de 43 de kilometri, s-ar întinde de la Marea Neagră via lacul Küçükçekmece până la Marea Marmara, trecând prin păduri, câmpii şi diverse surse de apă dulce.
Deşi sunt disponibile foarte puţine informaţii referitoare la această construcţie, care nu figurează oficial în planurile de dezvoltare a infrastructurii, activiştii de mediu sunt deja în alertă.
„Ei înşişi îl numesc «proiectul nebunesc», dar noi îl numim proiectul de coşmar“, a declarat Onur Akgül, membru al unui grup din Istanbul dedicat protecţiei mediului.
La rândul lor, oamenii de ştiinţă atrag atenţia că un astfel de canal ar perturba fragilul echilibru între Marea Neagră, la nord de Istanbul, şi Marea Marmara, aflată la sud de oraş. Potrivit lor, canalul ar provoca o creştere a acidului sulfhidric în Marmara, ceea ce ar face ca Istanbulul să capete un miros de ouă stricate.
În plus, construcţia ar putea afecta situri arheologice de o valoare inestimabilă, precum Bathonea. De asemenea, la nord de lacul Küçükçekmece, în apropiere de potenţialul canal, se află ruinele uneia dintre cele mai vechi aşezări umane din Europa.
Din punct de vedere ecologic, spun specialiştii, canalul ar afecta mai multe rute migratorii şi chiar supravieţuirea unor specii de peşti. Şi, nu în ultimul rând, ar duce la poluarea unor surse de apă dulce, iar pe altele le-ar distruge în totalitate, ceea ce ar reprezenta o reală problemă pentru populaţia Istanbulului.
Autorităţile invocă raţiuni economice
În acest timp, Guvernul de la Ankara susţine că Bosforul, strâmtoarea care separă Europa de Asia, nu mai poate face faţă traficului naval în creştere, acest curs de apă fiind traversat anual de aproximativ 53.000 de vase. În septembrie, ministrul Transporturilor, Ahmet Arslan, a respins afirmaţiile potrivit cărora preconizata construcţie va avea un impact negativ asupra mediului şi asupra siturilor istorice.
Totodată, în timp ce Guvernul susţine că proiectul va fi benefic pentru economia Turciei, unii economişti şi-au exprimat îndoielile cu privire la viabilitatea acestuia. Există voci care spun că mulţi dintre specialiştii în urbanism sunt conştienţi de faptul că proiectul nu este sustenabil, însă nu îl critică de teamă că şi-ar putea pierde locurile de muncă.
De la tentativa de puci din luna iulie a anului trecut, aproximativ 150.000 de oameni au fost concediaţi într-o campanie de epurare care a vizat oponenţii regimului.
Te-ar putea interesa: