UE trage de timp: Consiliul European de la Bruxelles este amânat cu o săptămână
0Preşedintele Consiliului European Herman van Rompuy a anunţat astăzi că a decis să convoace Consilul European pe 23 octombrie şi nu pe 17 octombrie aşa cum se anunţase iniţial.
Această „planificare" va permite liderilor UE să finalizeze strategia pentru soluţiile privind criza datoriilor din zona euro, a mai precizat preşedintele Van Rompuy. El a mai adăugat că este nevoie de elemente suplimentare pentru a clarifica situaţia din Grecia, recapitalizarea băncilor şi eficienţa fondului de urgenţă. Aceste elemente sunt legate strâns de rezultatul misiunii experţilor troika din Grecia referitoare la stadiul punerii în aplicare a planului de reformă.
Preşedintele Consiliului a cerut Preşedinţiei poloneze a UE să stabilească un Consiliul Ecofin şi o întâlnire a Eurogrupului înaintea summitului amânat pentru 23 octombrie.
După mai multe controverse legate de poziţiile Germaniei şi Franţei cu privire la recapitalizarea băncilor şi la folosirea fondului de urgenţă, Merkel şi Sarkozy au ieşit ieri seară, au spus că "sunt în acord total", că au şi un plan, dar că el va rămâne secret până la sfârşitul lunii.
Merkel şi Sarkozy au mai precizat că Germania şi Franţa vor propune „modificări importante ale tratatelor europene", adăugând că sunt în favoarea „unei mai mari integrări a zonei euro".
Prima victimă: banca franco belgiana Dexia
Economiştii consideră că este nevoie urgentă de un plan concret după implozia băncii franco-belgiene Dexia şi după ce agenţia de rating Moody's a descalificat 21 de bănci europene (12 britanice şi 9 portugheze).
Naţionalizarea, de către statul Belgian, a operaţiunilor interne ale Dexia a fost acceptată, oficial astăzi de către consiliul băncii şi guvernul belgian, împreună cu garanţiile de stat în valoare de 90 miliarde de euro pentru finanţarea restul grupului. Bruxelles-ul va plăti patru miliarde de euro pentru a prelua Dexia Bank Belgia, care include o mare bancă de retail axată pe creditarea guvernelor locale. Acesta este primul pas în sensul dezmembrării băncii franco-belgiene, care a căzut victima pierderii de lichidităţi generată de criza datoriilor din zona euro.
Divergenţe: la ce să fie folosit fondul de urgenţă
Parisul ar dori să poată accesa Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF) pentru a-şi recapitaliza propriile bănci expuse la datoriile mai multor state din zona euro. Berlinul, în schimb, insistă că FESF ar trebui folosit doar ca ultimă soluţie, atunci când nu sunt disponibile fonduri naţionale.
O altă dispută este legată de modul în care să fie utilizat FESF pentru a cumpăra datorii suverane, mai ales dacă Grecia nu va obţine o altă tranşă din împrumut. Franţa nu doreşte reguli pentru FESF la acest capitol, în timp ce Germania vrea să limiteze suma utilizată pentru fiecare stat membru şi să impună un termen-limită pentru achiziţionarea de obligaţiuni.