UE şi NATO vor să-şi consolideze cooperarea în faţa ameninţărilor de tip hibrid

Liderii Uniunii Europene (UE) şi NATO s-au angajat duminică, în cadrul unei vizite în Lituania, la o cooperare mai mare împotriva ameninţărilor hibride. Vizita din Lituania este axată pe traficul de migranţi orchestrat de dictatorul belarus Aleksandr Lukaşenko împotriva UE şi de mobilizarea militară masivă a Rusiei la graniţa cu Ucraina, relatează AFP, potrivit news.ro.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a îndemnat din nou Moscova la o „dezescaladare” în la graniţa cu Ucraina şi a avertizat-o cu privire la „costurile şi consecinţele” unei recurgeri la forţă împotriva ţării vecine.

Această vizită în Lituania a lui Jens Stoltenberg şi a preşedintei Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen are loc înaintea unei reuniuni, marţi, în Letonia vecină, a miniştrilor de Externe din statele membre NATO, la care urmează să participe şi secretarul de stat american Antony Blinken şi care urmează să abordeze îngrijorările cu privire la situaţia de la frontiera ruso-ucraineană.

Jens Stoltenberg şi Ursula von der Leyen au reamintit amândoi scopul lui Lukaşenko de orchestrarea unei aşa zice „crize a migranţilor”, evocând o tentativă de tip hibrid de a exercita presiuni asupra Uniunii Europene.

Mii de persoane, originare mai ales din Orientul Mijlociu, au venit în ultimele luni în Belarus cu promisiunea că vor pleca de aici mai uşor în Uniunea Europeană.

„Pentru a răspunde unor astfel de evenimente, este important ca Uniunea Europeană şi NATO să acţioneze împreună”, a subliniat Ursula von der Leyen într-o conferinţă de presă comună cu Jens Stoltenberg şi lideri politici de la Vilnius.

„Am discutat despre felul în care să intensificăm activitatea comună a NATO şi UE, prin intermediul unei Declaraţii Comune, pentru că suntem mai puternici atunci când acţionăm împreună”, a anunţat, la rândul său, Jens Stoltenberg.

„Dacă situaţia în domeniul securităţii se agravează şi mai mult, nu excludem posibilitatea unor consultări în baza Articolului 4 al NATO”, a avertizat preşedintele lituanian Gitanas Nauseda, care se referă la situaţia de la frontiera ţării sale cu Belarusul.

În baza Tratatului fondator al NATO, fiecare stat membru poate cere o reuniune a acestei organizaţii militare, în vederea unor consultări, atunci când consideră că securitatea sau independenţa îi sunt ameninţate.

Polonia a anunţat, la rândul său, că ar putea invoca acest articol.

Jens Stoltenberg denunţă o consolidare „neobişnuită” cu tancuri, artilerie, drone şi mii de militari pregătiţi de luptă lângă Ucraina. Este o acţiune „foarte îngrijorătoare din numeroase motive”, dar mai ales „pentru că este neprovocată şi nu este explicată”, a afirmat el.

„Mesajul adresat Rusiei este că trebuie să procedeze la o dezescaladare, să reducă tensiunile şi să dea dovadă de transparenţă”, a subliniat secretarul general al NATO.

„Dacă (Rusia) decide să recurgă la forţă, vor exista, bineînţeles, consecinţe”, a insistat Stoltenberg.