UE şi Canada au semnat acordul istoric de liber-schimb CETA

Uniunea Europeană şi Canada au semnat duminică, la ora locală 14 (15 ora României), la Bruxelles acordul istoric de liber-schimb, CETA.

Uniunea Europeană a fost reprezentată de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, de preşedintele Consiliului European Donald Tusk şi de premierul slovac Robert Fico, a cărui ţară asigură preşedinţia prin rotaţie a UE.

Canada a fost reprezentată de premierul Justin Trudeau.

Preşedintele C.E. a scris pe Twitter, la scurt timp după ceremonie, că CETA reprezintă "noul standard de aur pentru acordurile comerciale".

CETA, despre care susţinătorii spun că va duce la o creştere a comerţului bilateral cu 20%, a părut să fie în impas după ce regiunea francofonă belgiană Valonia a ridicat o serie de obiecţii în ultimul moment.

Toate cele 28 de guverne UE susţineau încă de la început CETA, dar Guvernul central belgian nu a putut să îl aprobe oficial, fără acordul tuturor autorităţilor subfederale.

După ce politicienii belgieni au convenit asupra unei anexe joi, pentru a linişti îngrijorările valone, Parlamentul regional a votat vineri în favoarea acordului. Parlamentul de la Bruxelles şi Parlamentul flamand au aprobat CETA câteva ore mai târziu.

Premierul socialist valon, Paul Magnette, care a devenit un erou pentru toţi activiştii europeni care se opuneau CETA, a spus că negocierile din Belgia au dus la un acord pe care îl poate accepta.

„CETA amendat şi corectat este mai mult decât vechiul CETA. Oferă garanţii şi îl voi apăra”, a declarat Magnette.

Anexa semnată linişteşte temerile că un sistem menit să apere investitorii străini ar putea consolida prea mult influenţa corporaţiilor. De asemenea, oferă o clauză de salvgardare pentru fermieri.

„Cu această saga, care trebuie să spună că a făcut ceva zgomot, toată lumea din Europa ştie că există Parlamentul valon”, a subliniat Magnette.

Acordul ar putea intra parţial în vigoare anul viitor, la circa opt ani de la începerea negocierilor, cu condiţia ca şi Parlamentul European să îl aprobe. Astfel, CETA ar duce la reduceri de tarife dinainte să fie ratificat de toate Parlamentele regionale şi naţionale din UE.

Opoziţia faţă de CETA facă parte dintr-o mişcare care ia amploare în Occident împotriva globalizării. Cele mai înverşunate proteste vizează proiectul de acord comercial UE-SUA TTIP.

Protestatarii spun că CETA şi TTIP vor consolida multinaţionalele şi vor degrada standardele de siguranţă alimentară, de mediu şi de muncă.

Disputa belgiană privind CETA reflectă diviziunea din ţară dintre zona de nord, flamandă, mai bogată, şi zona de sud, francofonă, care încearcă să facă faţă declinului industriilor cărbunelui şi oţelului.

Aprobarea CETA a fost blocată temporar şi de România şi Bulgaria, care au cerut garanţii din partea Guvernului de la Ottawa privind liberalizarea vizelor. În cele din urmă, statul nostru şi cel vecin au obţinut promisiunea că cetăţenii lor nu vor mai avea nevoie de vize începând cu finalul anului viitor.