Ucraina şi-a suspendat participarea la lucrările APCE, după votul pro-Rusia. Reacţia MAE de la Kiev: unele ţări „încurajează agresorul prin cedări“

Ucraina şi-a suspendat marţi participarea la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), decizia venind în urma votului favorabil pentru reîntoarcerea delegaţiei ruse în cadrul acestui for la cinci ani de la anexarea Crimeei. Un deputat român şi noul ministru de Interne de la Chişinău au votat în favoarea Rusiei.

Cei 18 membri ai delegaţiei ruse la APCE au luat loc marţi dimineaţă în sala Palatului Europei din Strasbourg. Reîntoarcerea lor a fost primită cu proteste, circa 20 de persoane cerând în afara clădirii menţinerea sancţiunilor aplicate împotriva Rusiei după anexarea Crimeei, în martie 2014, transmite AFP.

După patru ore de dezbateri aprinse, urmate de aproape cinci ore de votare a amendamentelor, 118 parlamentari din statele membre ale Consiliului Europei au acceptat în cele din urmă ca Rusia să revină în cadrul APCE începând chiar de marţi. Şaizeci şi două de parlamentari au vot împotrivă, iar zece s-au abţinut.

Sancţionată pentru anexarea Crimeei de la Ucraina, delegaţia rusă la APCE s-a văzut lipsită în 2014 de dreptul de vot. Moscova a răspuns prin boicotarea APCE, apoi, în 2017, a încetat să îşi plătească contribuţia anuală la bugetul Consiliului Europei.

Un deputat român, Gheorghe-Dinu Socotar, membru PSD, şi doi aleşi moldoveni, socialistul pro-rus Vlad Batrâncea, şi liderul PPDA Andrei Năstase, noul ministru de Interne de la Chişinău, au votat în favoarea Rusiei. Vizat de critici, acesta din urmă a oferit o explicaţie halucinantă asupra deciziei sale.

Dezamăgire şi furie la Kiev

În urma votului pro-Rusia, şeful delegaţiei ucrainene la APCE Volodimir Ariev a anunţat că ţara sa îşi va suspenda, în semn de protest, participarea la lucrările forului. În deschiderea şedinţei de la Strasbourg, marţi, Ariev a subliniat faptul că unii dintre deputaţii ruşi prezenţi în sală se află „pe lista neagră a Uniunii Europene“.

Marţi dimineaţă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat la rândul său „decepţionat“ de votul din APCE.

„Sunt dezamăgit de decizia APCE de a aproba fără restricţie participarea delegaţiei ruse“, a scris Zelenski pe Facebook.

Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei a calificat votul din APCE drept „un act de cedare inacceptabilă în favoarea Federaţiei Ruse“ şi a salutat „victoria morală“ a „acelor ţări care nu au susţinut deciziile distrugătoare din cadrul Consiliului Europei“.

„Începând din 2014, (Rusia, n. red.) desfăşoară o agresiune armată împotriva Ucrainei, încălcând grav normele şi principiile dreptului internaţional, inclusiv statutul Consiliului Europei. Ceea ce s-a întâmplat astăzi (în noaptea de luni spre marţi, n. red.) în cadrul APCE este dovada unei abateri de la standardele, principiile şi valorile declarate ale Consiliului Europei în urma presiunii fără precedent şi a şantajului financiar al Federaţiei Ruse“, denunţă diplomaţia ucraineană.

„Din păcate, acest lucru se datorează conivenţei deschise a mai multor ţări, a căror conducere, pe de o parte, subliniază necesitatea de a opri agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi, pe de altă parte, încurajează agresorul prin intermediul cedărilor“, subliniază MAE ucrainean.

„Adunarea şi-a slăbit considerabil rolul în politica europeană contemporană şi, prin urmare, capacitatea de a apăra în mod eficient statul de drept, drepturile omului şi democraţia în toate statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv în Federaţia Rusă. Este trist de a constata astăzi că, atunci când Consiliul Europei îşi sărbătoreşte cea de-a 70-a aniversare, Adunarea Parlamentară şi-a pierdut credibilitatea, iar Organizaţia nu mai poate juca rolul stabilit de către părinţii fondatori“, conchide Ministerul de Externe de la Kiev.

În schimb, unii reprezentanţii din APCE s-au bucurat de revenirea delegaţiei ruse. Senatorul olandez socialist Tiny Kox le-a declarat colegilor ruşi că au absentat „prea mult timp“, iar această lipsă „a fost o eroare“.

APCE este un organ al Consiliului Europei ce reuneşte delegaţii ale aleşilor celor 47 de state membre. Actele adoptate de APCE nu au forţă juridică obligatorie, însă forul emite recomandări sau solicită statelor explicaţii privind situaţia drepturilor omului sau a democraţiei.

Delegaţia franceză şi-a motivat votul pro-Rusia prin faptul că cetăţenii ruşi nu pot fi lăsaţi la latitudinea autorităţilor lor.

„Ar fi periculos ca, sub pretextul unor chestiuni geopolitice (…), să lipsim milioane de cetăţeni de acces la instanţele care le protejează drepturile“, a declarat luni secretatul francez de stat pentru Afaceri Europene, Amelie de Montchalin.

Însă Rusia nu respectă multe dintre deciziile date împotriva sa în instanţele europene, notează AFP.

Andrei Năstase, explicaţie halucinantă după votul pro-Rusia

Vizat de critici, liderul Partidului Politic „Platforma Demnitate şi Adevăr“, Andrei Năstase, care a obţinut recent portofoliul de Interne în urma stabilirii unei coaliţii de guvernare cu socialiştii pro-ruşi, a oferit un răspuns larg şi deloc convingător în legătură cu votul său.

„Niciodată mai mult decât acum nu a fost nevoie, la nivel european, de suveranitatea majorităţii, ca formă supremă a referinţei corecte pentru construirea unui spaţiu comunitar care să garanteze securitate şi prosperitate tuturor cetăţenilor europeni.

Racordarea intereselor naţionale ale statelor reprezentate în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la dezideratul comun al construcţiei europene este esenţială şi nu poate compromite specificităţile existente pentru fiecare ţară în parte. Europa viitorului trebuie să rămână un spaţiu politic inclusiv, coerent şi articulat pe temele principale care dau conţinut viitorului continentului nostru, iar majorităţile care definesc, prin evidenţa lor, abordările principale ale evoluţiei comune trebuie respectate, ca formule axiomatice ale democraţiei de care fiecare popor are atât de mare nevoie.

Din punct de vedere geografic, istoric şi cultural Moldova este şi trebuie să rămână parte a Europei, iar această asumare sinceră şi transparentă presupune, în primul rând, o aderenţă politică fermă la deciziile care se formulează şi sunt susţinute de cele mai multe dintre democraţiile consolidate ale Europei”, a spus oficialul moldovean, citat de unimedia.info.