Ucraina sapă tranşee la graniţa cu Transnistria

Armata ucraineană va săpa un „şanţ protector” de 300 de kilometri lungime de-a lungul graniţei cu regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova. Decizia vine în contextul în care există numeroase informaţii conform cărora Rusia se foloseşte de Transnistria pentru a furniza armament, echipamente şi soldaţi pentru mişcarea separatistă prorusă din estul Ucrainei.

Autorităţile vamale ucrainene încep săptămâna aceasta să sape un şanţ cu o lungime de 300 de kilometri de-a lungul graniţei cu Republica Moldova, mai exact porţiunea care de frontieră care coincide cu regiunea separatistă Transnistria, a anunţat duminică Direcţia Generală de Sud a serviciului de Frontieră din Ucraina. Întregul segment care va fi înconjurat de tranşeele săpate de ucraineni este controlat de separatiştii transnistreni. Moldova a pierdut puterea acestor puncte de frontieră, care sunt folosite acum de regimul transnistrean. 

Decizia ucrainenilor de a săpa tranşee de-a lungul graniţei controlate de separatiştii din Transnistria alimentează zvonurile că Rusia alimentează rebelii ucraineni cu arme şi echipamente prin regiunea transnistreană. Acolo, ruşii au câteva mii de soldaţi care acţionează drept „forţe pacificatoare” şi mai multe depozite de armament. Totodată, în regiunea cu aproximativ 500.000 de locuitori, dintre care în jur de 35% sunt moldo-români, funcţionează cel puţin o fabrică de armament. 

Recent, o investigaţie OCCRP şi Rise Project a arătat cât de uşor este scos şi vândut armamentul din depozitele Armatei a 14-a a Rusiei din Transnistria. Tranzacţia dintre jurnaliştii români şi dealerii de armament ruses s-a desfăşurat chiar în capitala Republicii Moldova, la 10 zile după masacrul de la Odesa. Intermediarii tranzacţiei sunt membri ai celei mai puternice grupări infracţionale din Moldova. După războiul din 1992, soldaţii ruşi au rămas în Transnistria drept „forţe pacificatoare”.

Ancheta realizată de Organized Crime and Corruption Reporting Project şi Rise Project arată cât de uşor se poate cumpăra armament rusesc la doar 180 de kilometri de portul ucrainean Odesa, unde în ultimele luni s-a format o puternică mişcare pro-rusă, coordonată cu valul separatist din estul Ucrainei. 

Jurnaliştii români au cumpărat un lansator de grenade anti-tanc şi un pistol semi-automat cu 1.000 de euro bucata la 10 zile după ce la Odesa au murit peste 40 de oameni într-un incendiu izbucnit în timpul confruntărilor dintre separatişti şi soldaţii ucraineni. 

Armele au fost livrate la 24 de ore de când jurnaliştii sub acoperire bătuseră palma cu un cunoscut lider interlop din Moldova, condmnat în repetate rânduri şi căutat de Interpol. Armamentul cumpărat provine din depozitele Armatei a 14-a a Rusiei din Transnistria, zonă separatistă de la graniţa Republicii Moldova cu Ucraina. Investigaţia completă poate fi citită pe Rise Project şi OCCRP.

În depozitele controlate de armata rusă în Transnistria se află peste 21.000 de tone de armament din perioada sovietică. Cel puţin o fabrică de armament funcţionează şi astăzi în regiune. În anii 1980, cartierul general al Armatei a 14-a a Rusiei a fost mutat din Chişinău în oraşul Tiraspol din Transnistria - transformat între timp în capitală de liderii separatişti. 

Până în 1991, Armata a 14-a era formată din patru divizii motorizate de puşcaşi şi alte unităţi mai mici. Numai Divizia motorizată a 59-a de puşcaşi şi alte unităţi mai mici, inclusiv Regimentul al 1162-lea de rachete antiaeriene au rămas pe malul stâng al Nistrului în regiunea transnistreană. Alte formaţiuni, inclusiv diviziile a 28-a, a 86-a de gardă, a 180-a motorizată de puşcaşi, se găseau peste graniţă în Ucraina şi au devenit parte a Forţelor Terestre Ucrainene.  

Armata a 14-a a fost retrasă oficial de pe teritoriul Republicii Moldova în 1991, atunci când Chişinău şi-a declarat independenţa. Câteva divizii au rămas însă în Transnistria pentru a proteja depozitele de armament. Atunci când a izbuncit conflictul, forţele separatiste au folosit aceste arme, cu sprijinul Rusiei, asupra luptătorilor moldoveni. 

Acum, în Transnistria se mai află oficial în jur de 2.000 de soldaţi ruşi. Estimările neoficiale anunţă însă cu câteva mii mai mulţi. 

Contrabanda, traficul de droguri şi de persoane care se desfăşoară prin Transnistria, o ţară nerecunoscută şi care oficial nu există, sunt de notorietate.

Moldovenii n-au vamă spre Transnistria – ar însemna să recunoască Republica Moldovenească Nistreană, o fâşie de pământ de 4.000 de kilometri pătraţi pentru care, la 2 martie 1992, au pus mâna pe arme.

De cealaltă parte, spre Ucraina, punctul de frontieră are două seturi de vameşi: separatişti transnistreni şi ucraineni. Nici aici moldovenii nu mai deţin controlul.

În Transnistria trăiesc în jur de 500.000 de oameni, nimeni nu mai ştie exact câţi sunt cu totul şi câţi dintre ei sunt români şi moldoveni. Cele mai recente date oficiale, din 2005, arată că moldovenii reprezintă grupul etnic majoritar din Transnistria, cu 32,1% din populaţie.

[<a href="//storify.com/elenadumitru22/moldova" target="_blank">View the story "moldova" on Storify</a>]