Turul doi al prezidențialelor poloneze. MAGA a pierdut România. Poate câștiga Polonia?

Turul doi al alegerilor prezidențiale din Polonia se desfășoară, duminică, 1 iunie, într-un climat tensionat, cu o încărcătură simbolică ce depășește granițele țării și care, din multe puncte de vedere, amintește de luptele ideologice din România. Mai exact, de cele pierdute recent de aliații locali ai lui Donald Trump, scrie politico.eu.

Candidatul sprijinit informal de curentul MAGA (Make America Great Again), Karol Nawrocki, este în mijlocul unei campanii marcate de scandaluri, dar și de o susținere ferventă din partea unei baze electorale înfipte în „valori tradiționale”. Istoric de formație și fost director al Muzeului celui de-al Doilea Război Mondial din Gdańsk, Nawrocki a devenit între timp șeful Institutului Memoriei Naționale, o instituție-cheie în mitologia naționalistă a Poloniei.

Deși nu este membru al partidului conservator Lege și Justiție (PiS), el este candidatul său de facto. Alegerea sa a fost privită de mulți ca o încercare a formațiunii de a-și prelungi influența într-o perioadă în care guvernarea liberală a lui Donald Tusk încearcă o reașezare a Poloniei pe linia pro-europeană.

Scandalurile care nu mai deranjează pe nimeni

Campania lui Nawrocki a fost marcată de o succesiune de acuzații — de la implicarea în bătăi între galerii de fotbal, la presupuse legături cu rețele de prostituție și acțiuni imobiliare cel puțin discutabile. În mod paradoxal, aceste informații nu par să-i fi erodat susținerea. Dimpotrivă. Într-o societate tot mai polarizată, mulți alegători aleg să interpreteze atacurile din presă ca pe o conspirație „liberală”, iar imaginea de „om al poporului” este întărită de trecutul său turbulent.

Întrebat despre scandaluri, Nawrocki a răspuns într-o manieră aproape mimetică după stilul lui Trump: „Defăimarea din partea presei nu l-a distrus pe președintele Trump. Nici pe Karol Nawrocki nu-l va distruge.”

O Polonie între Washington și Bruxelles

Polonia se află într-un moment de bifurcație. Rezultatul acestor alegeri va influența nu doar direcția internă a țării, ci și poziția sa în Uniunea Europeană. Dacă liberalul Rafał Trzaskowski va câștiga, guvernul condus de Tusk va putea avansa o agendă europeană ambițioasă. Dacă, în schimb, Nawrocki va obține președinția, va deveni o frână instituțională de proporții.

Președintele polonez are un rol preponderent simbolic, dar puterile sale de veto legislativ pot bloca inițiative guvernamentale-cheie. Tocmai de aceea, miza este una politică și strategică, nu doar electorală.

Un meci la limită

În primul tur, Trzaskowski a obținut 31,4% din voturi, urmat îndeaproape de Nawrocki cu 29,5%. Toate sondajele de opinie ulterioare indică o cursă la baionetă, cu un avans nesemnificativ pentru candidatul liberal — în marja de eroare.

Niciunul nu poate ignora votanții radicali ai candidaților eliminați, dintre care Sławomir Mentzen, liderul Partidului Confederația, este cel mai curtat. Cu un scor de 14,8%, el joacă acum rolul de rege fără coroană. Deși a refuzat sprijinul explicit pentru oricare dintre cei doi candidați rămași, Mentzen a negociat condiții — printre acestea, respingerea aderării Ucrainei la NATO. Nawrocki a semnat. Trzaskowski a evitat.

Polonia – următorul bastion MAGA în Europa?

Donald Trump l-a primit pe Nawrocki la începutul lunii mai, la Mar-a-Lago, și i-a transmis: „Vei câștiga.” Sprijinul său nu s-a oprit acolo. Fosta sa secretară pentru Securitate Internă, Kristi Noem, l-a susținut public pe candidatul polonez în cadrul CPAC Poland — prima ediție a conferinței conservatoare americane organizată pe pământ european, în orașul Jasionka.

Aceste gesturi nu sunt întâmplătoare. Polonia rămâne una dintre cele mai pro-americane țări din Europa, iar Trump știe că o victorie simbolică aici ar reverbera puternic.

Trzaskowski: între diplomație și echilibristică

La rândul său, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski, este un politician cu experiență, fost europarlamentar și ministru, cunoscut pentru viziunile pro-europene, dar și pentru susținerea drepturilor LGBTQ+ — aspecte care i-au adus oprobriul conservatorilor.

În ultimele zile de campanie, a încercat să navigheze fin între bazele electorale: atragerea votanților centriști și mobilizarea progresiștilor, fără a-i aliena pe votanții dezamăgiți care cochetează cu extrema dreaptă. Mesajul său final: „Alegeți cu grijă. Nu există retur.”

Un duel cu implicații europene

Dacă România a respins curentul suveranist, Polonia este încă în cumpănă. Votul de duminică nu este doar despre două personalități politice diametral opuse. Este despre direcția unei națiuni care decide dacă va juca în liga mare a Europei sau va prefera izolarea populistă alături de Ungaria lui Orbán și Slovacia lui Fico.

Și, mai ales, este despre cât de adânc pot pătrunde ecourile Americii trumpiste în democrațiile est-europene, notează politico.eu.