Turcia: Protest oficial către Berlin privind o operă de artă contemporană critică la adresa lui Erdogan

Ambasada Turciei din Berlin a transmis o notă diplomatică „urgentă” către Ministerul german de Externe vizavi de ceea ce aceştia au descris ca fiind „un act provocator” al unui artist local, a cărui instalaţie artistică, montată în faţa clădirii cancelariei, are un mesaj îndreptat împotriva preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

Artistul Philipp Ruch a pregătit un autoturism Mercedes cu un banner pe care sunt imagini cu Erdogan, preşedintele Rusiei Vladimir Putin şi regele Arabiei Saudite, Salman bin Abdulaziz, alături de inscripţia: „Vrei maşina asta? Ucide dictatura”. Maşina a fost instalată ulterior în faţa clădirii Cancelariei din Berlin.

Turcia a catalogat instalaţia artistică ca fiind o „incitare la violenţă”. 

„Nu este de înţeles sau acceptabil ca un asemenea act violent a fost permis în faţa clădirii cancelariei, sub protecţia autorităţilor. Este evident că asemenea acte încurajează ura şi violenţa într-un moment sensibil, când pacea şi valorile comune ar trebui protejate”, se afirmă în comunicatul ambasadei Turciei.

Un număr tot mai mare de critici din Turcia şi de peste hotarele ţării îl acuză pe Erdogan de tendinţe tot mai clare de autoritarism, arătând spre zecile de mii de funcţionari ai statului ce au fost daţi afară şi mulţi dintre aceştia arestaţi, în urma loviturii de stat din iulie, anul trecut. Erdogan s-a apărat faţă de aceste critici, susţinând că aceste acţiuni sunt necesare pentru stabilitatea ţării în urma unui act violent în care şi-au pierdut viaţa peste 240 de persoane.

Protestul oficialilor turci vine la doar o zi după ce oficialii germani i-au transmis preşedintelui Erdogan să respecte cererea de a nu se adresa minorităţii turce din Germania cu ocazia summitului G20 ce va avea loc la Hamburg.

Recep Erdogan a reacţionat furios când autorităţile locale din Germania nu le-au permis politicienilor turci să organizeze evenimente de campanie în luna aprilie, cu ocazia referendumului, catalogând această decizie ca fiind o „tactică din era nazistă”.