Turcia, Polonia şi România sunt hotărâte să extindă apărarea antirachetă americană în Europa, afirmă Ankara

Şefii diplomaţiilor Poloniei, României şi Turciei sunt de acord că apărarea antirachetă europeană are nevoie să fie extinsă, apreciază ministrul turc de Externe, deoarece „atitudinea agresivă a Rusiei“ reprezintă o ameninţare gravă la adresa securităţii şi stabilităţii regiunii, relatează Russia Today.

Raza de acţiune a unor asemenea sisteme este necesar să fie extinsă în mod semnificativ pentru a menţine securitatea populaţiei, a declarat Mevlut Cavusoglu, citat de agenţia Andolu, potrivit RT.

El a subliniat că apărarea antirachetă  NATO (cu sisteme Patriot) este deja mobilizată în toate cele trei ţări „în scop de apărare“. „Am ajuns pe un teren comun de înţelegere potrivit căruia sisteme antirachetă trebuie să fie extinse pentru a oferi protecţie tuturor celor trei state şi populaţiilor lor“, a spus Cavusoglu.

Şeful diplomaţiei de la Ankara a evocat o declaraţie pe care preşedintele rus Vladimir Putin a făcut-o la sfârşitul lui mai în Grecia, unde liderul de la Kremlin a vorbit despre o nouă instalaţie antirachetă în România.

„Dacă ieri oamenii nu ştiau ce înseamnă să fii în colimatorul ţintei în aceste zone din România, astăzi vom fi obligaţi să luăm anumite măsuri pentru a ne asigura securitatea. Şi este valabil şi pentru Polonia“, a declarat Putin pe 27 mai, la Atena, într-o conferinţă de presă comună cu premierul Alexis Tsipras.

Cavusoglu a notat că Putin a făcut această declaraţie „împotriva unor aliaţi NATO într-o ţară care este membră a Alianţei (Nord-Atlantice)“, referindu-se la Grecia.

Moscova şi-a exprimat îngrijorarea înainte ca baza din cadrul scutului antirachetă din România să devină operaţională în mai, a criticat NATO din cauza unei extinderi a scutului, pe care l-a denunţat drept o ameninţare la adresa securităţii sale, şi a avertizat cu privire la o încălcare a unui tratat internaţional-cheie, scrie RT.

Experţi ruşi au avertizat că sistemele antibalistice din Polonia şi România ar putea fi modificate şi înarmate cu rachete în vederea unui atac preventiv asupra Rusiei.

Însă imediat după instalarea scutului antirachetă la baza aeriană de la Deveselu, în sudul României, autorităţile ruse au subliniat că statu-quoul va fi menţinut.

„Am spus de când a început această poveste că experţii noştri sunt convinşi că mobilizarea sistemului ABM reprezintă o anumită ameninţare la adresa Federaţiei Ruse“, a declarat joi Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului.

„Măsuri sunt luate în vederea asigurării nivelului necesar de securitate al Rusiei. Preşedintele însuşi, vreau să vă amintesc, a întrebat împotriva cui va funcţiona scutul“, a adăugat Peskov.

„Acum, după desfăşurarea acelor elemente ale sistemului antirachetă, vom fi nevoiţi să ne gândim la neutralizarea ameninţărilor în dezvoltare la adresa securităţii Rusiei“, declara Putin în mai. „Nu vom fi antrenaţi în această cursă. Ne vom urma propria cale“, adăuga liderul de la Kremlin.