Tensiuni în creştere între Berlin şi Ankara. Parchetul federal german deschide o anchetă în urma unor suspiciuni de spionaj turc

Parchetul federal german a deschis o anchetă în urma unor suspiciuni de spionaj turc. Anunţul a fost făcut marţi de purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Frauke Köhler, relatează AFP. Acţiunile de spionaj ale Ankarei i-ar fi vizat pe susţinătorii predicatorului Fethullah Gülen, pe seama căruia autorităţile turce pun tentativa de lovitură de stat din luna iulie a anului trecut.

„Succesul anchetei noastre va depinde în mare parte de informaţiile pe care ni le vor livra autorităţile din contraspionajul german“, a afirmat Köhler.

Tot marţi, ministrul de Interne al Saxoniei Inferioare, Boris Pistorius, a dezvăluit că Ankara a cerut Berlinului să o ajute să spioneze 300 de persoane şi organizaţii din întreaga Germanie, pe care le consideră apropiate mişcării lui Gülen.

„Este total insuportabil şi inacceptabil“, a subliniat Pistorius, care a îndemnat atât Guvernul, cât şi pe cancelarul Angela Merkel, care se află într-un schimb dur de replici cu Turcia pe tema campaniei în vederea referendumului turc de la 16 aprilie, să găsească „cuvintele potrivite şi clare“ în faţa Ankarei.

Între 10 şi 15 dintre ţintele vizate - printre care se află cel puţin o şcoală şi două întreprinderi - se află în Saxonia Inferioară şi vor fi informate de către autorităţile regionale că sunt spionate, a precizat Pistorius.

Ministrul a declarat, totodată, că nu dispune „de vreun element care să facă vreo legătură între susţinători ai lui Gülen şi vreo infracţiune penală“ sau care să-i implice în tentativa de puci din iulie care l-a vizat pe preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan.

Relaţii tensionate

Insistenţa Ankarei de a-i imputa lui Fethullah Gülen responsabilitatea acestei tentative de puci a provocat deja tensiuni germano-turce în ultimele săptămâni, printre alte subiecte de discordie între cele două ţări, adaugă France-Presse.

Autorităţile turce l-au convocat marţea trecută pe însărcinatul cu afaceri german la Ankara, în semn de protest faţă de faptul că directorul serviciilor germane de informaţii externe (BND) Bruno Kahl şi-a exprimat unele îndoieli cu privire la implicarea predicatorului exilat în Statele Unite.

Directorul serviciilor germane de informaţii interne, Hans-Georg Maaßen, şi-a exprimat îngrijorarea, la începutul lui martie, faţă de o intensificare a activităţilor serviciilor turce în Germania.

Relaţiile dintre Turcia şi Germania, afectate pe multe fronturi în urma vastei reprimări angajate de Ankara după puci, s-au degradat puternic în martie, după anularea unor mitinguri în favoarea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în mai multe oraşe germane.

Şeful statului turc a acuzat-o atunci pe  Angeka Merkel, şefa Guvernului german, de „practici naziste“.

Lideri turci acuză totodată cu regularitate autorităţile germane de faptul că „susţin terorismul“, referindu-se la separatiştii kurzi şi la susţinătorii predicatorului Gülen.

Berlinul este îngrijorat, la rândul său, că Turcia ar putea să exporte în Germania conflicte între susţinători şi critici al lui Erdogan, pe de o parte, şi între turci şi kurzi, pe de altă parte.

Intensificarea tensiunilor dintre Turcia şi Europa, dincolo de cazul german, are loc cu mai puţin de o lună înainte de referendumul cu privire la o revizuire a Constituţiei, ce vizează consolidarea puterilor preşedintelui turc, ceea ce ar putea să-i permită lui Erdogan să rămână la putere până în 2029.

Preşedintele turc este acuzat de către criticii săi de o derivă autoritaristă, mai ales după epurările vaste care au vizat presa şi opoziţia.