Tensiuni în Bosnia şi Herţegovina. Protest anticorupţie şi pentru libertatea presei la Banja Luka. Liderul naţionalist Milorad Dodik, considerat vinovat

Mii de oameni au manifestat în Repubika Srpska din Bosnia-Herţegovina împotriva corupţiei guvernamentale şi pentru libertatea presei. Conduşi de partide de opoziţie, protestatarii de la Banja Luka, capitala Republicii Srpska, au acuzat sâmbătă de comportament criminal, nepotism şi corupţie partidul de guvernământ al liderului naţionalist Milorad Dodik.

Demonstranţii au au cerut şi demiterea ministrului sănătăţii şi a managerilor de spitale din entitate pentru presupuse acte de corupţie în achiziţionarea de materiale pentru combaterea pandemiei COVID-19, inclusiv a oxigenului utilizat pentru ventilatoare. S-a strigat „Hoţilor!” şi „Destul!”.

Opoziţia a acuzat de asemenea guvernul de la Banja Luka că limitează libertăţile presei, spunînd că partidul de guvernământ încearcă să reducă la tăcere mass-media critică la adresa autorităţilor sub pretextul renunţării la semnalul analogic pentru televiziunile comerciale.

Entitatea sârbă a Bosniei Herţegovina (numită Republika Srpska) şi federaţia croato-musulmană au luat fiinţă în 1995, după ce Acordul de pace semnat la Dayton în acel an a pus capăut sângerosului război bosniac declanşat în 1993.

SUA, avertisment pentru liderul separatist al sârbilor din Bosnia, Milorad Dodik

Washingtonul i-a transmis joi un avertisment liderului sârb din Bosnia, Milorad Dodik, care lansează cu regularitate ameninţarea unei secesiuni a entităţii sârbe, reafirmând „angajamentul ferm”al SUA faţă de integritatea teritorială a acestei ţări balcanice, relatează AFP.

Reprezentant sârb al preşedinţiei colegiale bosniace, Milorad Dodik, s-a întâlnit cu emisarul SUA pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, la trei zile după ce anunţase formarea ‘în câteva luni” a unei armate a sârbilor din Bosnia.

„Ameninţările de secesiune şi un recul în privinţa reformării instituţiilor de stat” sunt contrare Acordului de pace de la Dayton (SUA) care a pus capăt războiului intercomunitar din Bosnia (1992-1995, soldat cu 100.000 de morţi), i-a spus lui Dodik subsecretarul adjunct al Departamentului de Stat, potrivit unei postări a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Sarajevo.

Aceasta „nu poate să ofere decât izolare şi disperare economică cetăţenilor Republicii Srpska (RS)”, entitatea sârbilor din Bosnia, se menţionează în text.

Escobar „a reiterat angajamentul ferm al SUA în favoarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Bosniei-Herţegovina”.

Acordul de pace de la Dayton a consacrat de asemenea divizarea ţării în două entităţi, una sârbă şi cealaltă croato-musulmană, legate prin instituţii centrale.

Aceste instituţii s-au coagulat de-a lungul anilor în urma reformelor efectuate de comunitatea internaţională, în special de ţările occidentale.

Dar Milorad Dodik le contestă, în special armata şi justiţia, şi evocă adeseori eventualitatea unei independenţe pentru entitatea sârbă. El tocmai a anunţat formarea "în câteva luni’"a unei armate proprii a RS, contestând armata comună a ţării.

.”Ne vom retrage acordul asupra armatei” comune bosniace printr-un vot în parlamentul Republicii Srpska, entitatea sârbă a Bosniei, a declarat Dodik, care este membrul sârb al preşedinţiei colegiale bosniace.

În paralel, „vom propune, pentru luarea unei decizii în zilele următoare, formarea armatei Republicii Srpska în termen de câteva luni”, a adăugat el.

Acordul de pace de la Dayton a consacrat împărţirea Bosniei în două entităţi, una sârbă (Republica Srpska) şi cealaltă croato-bosniacă, unite de un guvern central. Forţele armate comune din Bosnia, formate din 10.000 de soldaţi şi personal civil, au fost create în 2006, la 11 ani după războiul intercomunitar soldat cu 100.000 de morţi în perioada 1992-1995.

Această reformă este considerată crucială pentru integritatea teritorială a Bosniei, sfidată frecvent de către Milorad Dodik.

„Acesta este un act criminal de rebeliune”, a reacţionat membrul croat al preşedinţiei colegiale a Bosniei, Zeljko Komsic, într-o declaraţie difuzată de postul Radio Sarajevo.

Preşedinţia colegială, compusă din trei membri (sârb, croat şi bosniac), este liderul suprem al forţelor armate.

În ultimele luni, Milorad Dodik a vorbit adesea despre posibilitatea unei independenţe a entităţii sârbe, afirmând că Bosnia este un „experiment” al comunităţii internaţionale şi o „ţară imposibilă”.