Tensiuni în Bosnia. Sârbii bosniaci anunţă boicotarea instituţiilor centrale după decizia Înaltului Reprezentant de a interzice negarea genocidului

Liderii partidelor politice ale sârbilor din Bosnia au anunţat luni boicotarea instituţiilor centrale ale acestei ţări divizate, pentru a protesta faţă de decizia Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale, Valentin Inzko, de a interzice negarea genocidului, transmite AFP.

Ei contestă astfel decizia diplomatului austriac, care a impus vineri mai multe amendamente la Codul penal bosniac pentru a interzice negarea genocidului şi a crimelor de război în această ţară unde masacrul de la Srebrenica este adesea minimalizat de liderii sârbi.

Amendamentele prevăd pedepse între 6 luni şi 5 de închisoare pentru persoanele care „aprobă public, neagă, minimalizează în mod grosier sau încearcă să justifice crima de genocid, crima împotriva umanităţii şi crima de război“, arată un document publicat pe site-ul Înaltului Reprezentant.

Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale în Bosnia, al cărui rol este să vegheze la respectarea acordului de pace de la Dayton (SUA), dispune de puteri discreţionare care îi permit să impună legi sau să demită aleşi.

Recurgerea la aceste puteri - pe care Inzko nu le mai folosise de mulţi ani - cu doar o săptămână înainte de încheierea mandatului său, i-a surprins şi nemulţumit puternic pe responsabilii politici ai sârbilor bosniaci.

„Începând de mâine, reprezentanţii politici sârbi nu vor mai participa la activitatea instituţiilor comune din Bosnia-Herţegovina şi nu vor mai lua nicio decizie, atât timp cât această problemă nu este rezolvată“, a declarat într-o conferinţă de presă Branislav Borenovic, unul din liderii opoziţiei în Republika Srpska, entitatea sârbilor bosniaci.

El a precizat că hotărârea se referă la preşedinţia tripartită, la parlament şi guvern, ceea ce înseamnă, practic, intrarea în blocaj a acestor instituţii centrale, notează AFP, preluată de agerpres.ro.

De la sfârşitul războiului intercomunitar (1992-1995), Bosnia este divizată în două entităţi, Republika Srpska şi Federaţia croato-musulmană.

Decizia Înaltului Reprezentant, salutată ca „istorică“ de responsabilii bosniaci musulmani, a fost respinsă vineri de lideri politici sârbi bosniaci, membrul sârb al preşedinţiei tripartite a Bosniei, Milorad Dodik, evocând chiar scenariul unei „disoluţii“ a ţării.

Comis cu câteva luni înainte de sfârşitul războiului soldat cu 100.000 de morţi, masacrul de la Srebrenica, în care forţele sârbe bosniace au ucis în jur de 8.000 de bărbaţi şi adolescenţi bosniaci musulmani, a fost calificat drept genocid de justiţia internaţională.

Aceste tensiuni intervin într-un moment delicat, în care diplomatul austriac, aflat în funcţie de 12 ani, urmează să-i predea ştafeta la 1 august germanului Christian Schmidt, a cărui numire este însă contestată la ONU de Rusia şi China.

„Înaltul Reprezentant care soseşte nu are legitimitate“, a afirmat în conferinţă de presă Milorad Dodik.

„Nu vom mai accepta niciodată vreo decizie (...) a Înaltului Reprezentant“, a afirmat Mirko Sarovic, preşedintele principalului partid de opoziţie sârb (SDS), adăugând că „parlamentele“ entităţilor şi al ţării „sunt singurele locuri de luare a deciziilor“.