Țara care se pregătește pentru cel mai negru scenariu. În ce condiții ar putea Rusia deveni o amenințare pentru NATO

Rusia ar fi pregătită să efectueze o mișcare de trupe „la scară largă” la aproximativ un an după încheierea unei încetări a focului sau a păcii în Ucraina, a declarat ministrul olandez al Apărării, Ruben Brekelmans, într-un discurs susținut joi la o conferință de securitate, citând serviciul olandez de informații militare, relatează Defense News.

Brekelmans a cerut audienței din orașul olandez Baarn să-și imagineze un scenariu în care președintele rus Vladimir Putin staționează sute de mii de militari la granița cu țările baltice pentru un exercițiu la scară largă. Experiența Ucrainei arată că „știm cu doar o săptămână în avans” dacă o astfel de mișcare ar fi într-adevăr un exercițiu sau o pregătire pentru un atac, a spus el.

Evaluarea amenințării din partea Olandei pare să aibă un caracter mai acut decât avertismentele comisarului european pentru apărare Andrius Kubilius precum Rusia ar putea fi pregătită să testeze aplicarea clauzei de apărare reciprocă a articolului 5 a NATO până în 2030, potrivit estimării serviciilor de informații daneze și germane. Comisia Europeană îndeamnă astfel țările Uniunii Europene să mărească cheltuielile pentru apărare pentru a clădi mijloace pentru o descurajare militară credibilă a Rusiei până la sfârșitul decadei.

Rusia ar fi în măsură să elibereze resurse militare „semnificative” în cazul în care războiul din Ucraina se va opri sau va îngheța, sporindu-și astfel capacitatea militară de a reprezenta o amenințare credibilă pentru țările NATO, a evaluat Serviciul danez de informații pentru apărare într-un raport din februarie. În acest caz, Rusia ar fi pregătită să ducă un război regional în zona Mării Baltice în aproximativ doi ani, potrivit DDIS.

„Nu știm exact cum va testa Putin NATO”, a explicat Brekelmans. „Știm însă că, dacă Putin, după Ucraina, atacă o țară vecină care este în NATO, atunci noi facem parte din ea. Atunci Olanda trebuie să ajute și la apărarea teritoriului NATO. Apartenența noastră la NATO oferă Olandei protecție, dar și o responsabilitate. Un atac asupra uneia este un atac asupra tuturor".

Olanda a stabilit trupe în Lituania ca parte a unei desfășurări NATO și are avioane F-35 staționate în Estonia până la sfârșitul lunii martie pentru activități de poliție aeriană deasupra regiunii Mării Baltice.

Rusia trăiește din economia de război

Brekelmans a amintit că Putin a dat de înțeles în repetate rânduri că vrea să se răzbune pentru destrămarea Uniunii Sovietice și în același timp să-și restabilească sfera de influență. Ministrul olandez subliniază în acest sens că Rusia continuă să investească tot mai mult în industria sa de război și în recrutarea de soldați.

În plus, economia Rusiei funcționează în întregime pe baza industriei de război, iar țara se va confrunta cu „o mare problemă” dacă mii de soldați se întorc în societate cu tulburare de stres post-traumatic.

„Pe scurt, Putin are intenția, capacitățile și stimulentele de a-și continua agresiunea dincolo de Ucraina”, a spus Brekelmans.

Olanda analizează ce garanții de securitate ar fi necesare pentru a asigura o „pace justă și durabilă” în Ucraina și trebuie să fie pregătită pentru o potențială participare la o misiune militară europeană acolo, în cazul în care acea decizie politică ar fi luată, potrivit ministrului.

„Nu sunt încă pe masă, dar este esențial să ne pregătim. Mai ales acum că trebuie să ținem cont de imprevizibilitatea președintelui american Donald Trump. Și SUA cer ca Europa să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria sa securitate", a spus el.

Potrivit ministrului olandez al Apărării, Olanda se confruntă aproape zilnic cu atacuri hibride, între care atacuri cibernetice asupra spitalelor și porturilor spionaj și pregătiri pentru acte de sabotaj. El a citat drept exemplu cazuri de drone neidentificate în apropierea bazelor militare, bărci de pescuit care fotografiază instalații petrochimice și nave de pe Marea Nordului care cartografiază în secret cablurile de internet, conductele de gaz și parcurile de energie eoliană.

Olanda, de fapt, nu mai trăiește în pace, ci se află într-o zonă gri, între război și pace. „Nu suntem în război cu Rusia, dar Rusia, în formă hibridă, este în război cu noi.”

Olanda a anunțat la începutul acestei săptămâni planuri de a-și mări personalul militar la 100.000 în următorii cinci ani, de la 74.000 în prezent. Forța ar putea crește în final la 200.000, ceea ce ar reprezenta cea mai importantă creștere de la sfârșitul Războiului Rece. Pentru a putea realiza un salt sau o scădere rapidă, aproximativ o treime din noul personal defensiv ar consta în rezerviști, a spus ministrul.

Suedia plănuiește cea mai mare acumulare militară de la Războiul Rece, pe fondul amenințării Rusiei și al incertitudinii relațiilor între SUA și UE

Premierul suedez a declarat miercuri că guvernul său intenționează să crească cheltuielile pentru apărare până la 3,5% din PIB, marcând astfel cea mai mare acumulare militară de la Războiul Rece, relatează AP.

Ulf Kristersson a spus că cifra se bazează pe o evaluarea noului context politic și de securitate în Europa, în lumina invaziei Rusiei a Ucrainei în urmă cu trei ani și a „incertitudinii” accentuate cu privire la relația transatlantică.

Kristersson a stabilit mai mulți piloni ai planului, care includ sprijinul continuu pentru Ucraina, consolidarea NATO și consolidarea capacității Uniunii Europene de a apăra Europa. 

„Evaluarea noastră este că NATO – și în special țările europene ale NATO – trebuie să facă pași mari în următorii ani, iar Suedia face presiuni pentru ca aceste decizii să fie confirmate la summitul NATO de la Haga din iunie”, a spus el într-o conferință de presă.

Scopul stabilit de guvernul lui Kristersson și de partidul social-democrat marchează „planul nostru pentru cea mai mare acumulare militară de apărare de la Războiul Rece în Suedia”.

Președintele SUA, Donald Trump, a fost critic față de țările europene din Alianța Atlantică pentru că nu au alocat suficiente cheltuieli apărării, iar administrația sa a fost din ce în ce mai critică față de mulți dintre aliații vechi ai Americii în Europa.

Liderii europeni au luat măsuri pentru a lua problemele de securitate în propriile mâini prin creșterea cheltuielilor, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut țărilor membre să cheltuiască 3% din PIB pentru apărare – în creștere față de ținta anterioară de cel puțin 2%.

Un număr record de 23 de țări au fost preconizate să atingă această țintă de cheltuieli anul trecut, în creștere față de doar trei în urmă cu un deceniu.

Kristersson a spus că Suedia se află deja la 2,4% și a început deja să facă pași pentru a atinge 2,6%, „însă nu este suficient”.