Stratfor: Zona Euro se pregăteşte pentru ce e mai rău

În contextul în care rezultatul alegerilor din Olanda, Franţa şi Germania ar putea genera un climat de instabilitate, principalii actori ai Eurozonei se pregătesc pentru o eventuală nouă criză.

Anul în curs se va dovedi decisiv pentru Zona Euro. În martie vor avea loc alegeri legislative în Olanda, în aprilie-mai vor fi organizate cele două tururi ale prezidenţialelor în Franţa, iar în Germania se vor desfăşura alegeri legislative federale în septembrie. Şi în Italia ar putea avea loc alegeri.

Iar de rezultatele acestor scrutine va depinde viitorul monedei europene. Dar cum după victoria taberei pro-Brexit (ieşirea Marii Britanii din UE) la referendumul din vara trecută din Regatul Unit şi după cea a republicanului Donald Trump la prezidenţialele din noiembrie din SUA orice pare posibil, principalii actori ai Eurozonei îşi fac planuri pentru a face faţă celor mai pesimiste scenarii.

De pildă, Olanda analizează deja implicaţiile apartenenţei ţării la Zona Euro pentru a stabili cum s-ar putea retrage în eventualitatea izbucnirii unei crize. Iar investigaţia, aprobată joi de legislativul olandez, a fost propusă de creştin-democraţi, nu de euroscepticii din Partidul Libertăţii, ceea ce arată că la baza ei s-ar putea afla o motivaţie politică, notează agenţia Stratfor într-o analiză pe această temă. 

Cum ancheta a fost lansată înaintea alegerilor din 15 martie, partidele moderate ar putea încerca astfel să le transmită votanţilor că şi ele îşi fac griji privind economia ţării şi modul în care este ea afectată.

Un vânt aspru bate şi dinspre Italia, unde aproape jumătate din electorat susţine partide care pledează pentru ieşirea din Eurozonă, o situaţie care agită spiritele pe piaţa internaţională.

În acest timp, în Franţa, Frontul Naţional, formaţiune de extremă-dreapta, aflată pe primul loc în sondaje şi a cărei candidată la prezidenţiale, Marine Le Pen, are şanse reale de a intra în turul doi, vrea să organizeze un referendum privind apartenenţa ţării la Zona Euro.

În plus, ieşirea Greciei din Uniunea Europeană începe să devină tot mai plauzibilă, în contextul în care implementarea reformelor economice promise de Atena, care vizează inclusiv sistemul de pensii, ar putea genera nelinişti sociale, iar coaliţia de guvernare dispune de o fragilă majoritate în Parlament.  

O destrămare a acesteia ar putea conduce la alegeri anticipate, care, la rândul lor, s-ar putea transforma într-un referendum privind apartenenţa la Zona Euro.  

În acest context, demersul Olandei, stat care joacă un rol important în Europa de Nord şi care are şi viziuni apropiate Germaniei în privinţa guvernării Eurozonei, indică faptul că o dizolvare sau o reconfigurare a zonei monedei unice este posibilă.

În cazul în care criza din UE se va accentua, Olanda va încerca, probabil, să-şi alinieze politicile cu cele ale aliaţilor săi tradiţionali, Belgia şi Luxemburg, dar şi cu strategia Berlinului.

Dacă Eurozona s-ar destrăma, relaţiile dintre membrii ei s-ar răci, în special cele dintre Franţa şi Germania, punând în pericol ordinea economică, politică şi militară din Europa. 

Însă şi dacă va rezista, existenţa ei va fi sub o permanentă ameninţare în cazul în care va continua să genereze temeri în rândul votanţilor şi al guvernelor. Iar acest constant pericol va afecta economia europeană şi va duce la formarea unor mişcări politice naţionaliste şi populiste şi mai radicale, conchide Stratfor.