Spania a pierdut 300.000 de români în 10 ani. Muncitorii spun că „nu mai merită să trăieşti aici”

Spania a pierdut 277.560 de români într-un deceniu, după ce muncitorii au plecat să câştige mai bine în alte ţări din UE. „Nu mai merită să trăieşti aici”, povesteşte o româncă, potrivit unui reportaj publicat de El Periodico.

Din 2012 încoace, românii s-au întors treptat înapoi în ţara lor sau au plecat în alte state cu o situaţie economică mai bună, precum Germania, Marea Britanie, Ungaria sau Italia. Construcţiile şi agricultura sunt cele mai afectate sectoare de plecarea românilor din Spania: „Aducem oameni din zonele rurale din Ecuador şi Columbia”, se plâng angajatorii spanioli.

Daniela are 40 de ani şi se întoarce Bucureşti pentru ”o problemă personală”, dar nu crede că va mai reveni în Spania. Nici ea, nici prietena care o însoţeşte nu mai văd un viitor în Spania: „A devenit foarte scump să locuieşti aici, nu mai merită”.

„Înainte era mai uşor să găseşti de lucru, iar acum cu ERTE (n.r. dosar pentru angajare temporară) te angajează pentru câteva luni în industria hotelieră, îţi dau 800 de euro, iar apoi te trimit la prăjit sparanghel. Şi asta dacă îţi fac contract”, s-a plâns Daniela, care nu exclude să plece şi ea din Spania de tot, aşa cum a făcut-o sora ei Adina.

Plecarea din Spania a devenit un fenomen obişnuit în ultimii ani în rândul muncitorilor români, cea mai mare comunitate străină din Spania în 2012. Atunci erau 833.764 de români înscrişi, dar numărul lor depăşea cu siguranţă un milion, întrucât mai erau câteva sute de mii care nu erau în evidenţă şi lucrau la negru, scrie El Periodico.

Însă, în ultimii ani, numărul românilor a scăzut treptat. Potrivit datelor INE, în Spania au mai rămas 556.204 de români, astfel 277.560 dintre ei plecând în ultimii 10 ani. 

„Locuim aici, dar cu toţi stăm cu un picior în România”, explică Ica Tomi, preşedintele asociaţiei româno-spaniole Salva. „Dacă mă întrebi dacă vreau să mă întorc, spun „da, mereu”; sunt aici de 20 de ani, dar am ideea asta, deşi poate voi trăi aici toată viaţa, cine ştie”. spune aceasta. Ea susţine că fenomenul de emigrare a românilor nu este atât de masiv şi a vizat în special familiile cele mai nevoiaşe, în principal de romi, care au fost puternic lovite de criza Covid.

Scăderea românilor începe să devină vizibilă în anumite sectoare profesionale, precum construcţii sau agricultură, unde românii sunt foarte apreciaţi.

„Devine din ce în ce mai greu să găseşti muncitori calificaţi din ţara mea”, se plânge un român care deţine o firmă de renovare a locuinţelor: „Am prieteni care s-au întors, dar nici în ţara mea lucrurile nu stau mai bine, cred că din cauza incertitudinii”.

Spaniolii spun că oamenii „Câştigă mai mult în ţara lor”

Antonio are o fermă şi îşi plăteşte angajaţii cu 1.500 de euro brut pe lună. Programul este de cinci zile şi jumătate pe săptămână, 8-10 ore de muncă pe zi. De asemenea, le oferă şi cazare în case unde locuiesc mai mulţi angajaţi.

„Sunt aceleaşi condiţii oferite şi muncitorilor spanioli, dar românii nu mai vin ca înainte. Acum câştigă mai mult în ţara lor şi sunt din ce în ce mai pretenţioşi cu condiţiile de muncă. Nu le mai place să împartă casele cu alţi oameni, pe care nu-i cunosc.”

PIB-ul pe cap de locuitor din România s-a dublat în zece ani

Datele macroeconomice confirmă că economia românească este în tendinţă ascendentă. În prezent, rata şomajului este de 6,4%, faţă de cea a Spaniei - 13,33%.

În plus, în ultimii zece ani, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor a trecut de la 4.260 de euro la 8.830, în timp ce în Spania a crescut foarte uşor, de la 21.460 de euro la 22.350 de euro.

Carlos Peláez, antropolog şi profesor la Universitatea Complutense din Madrid, explică aceste mişcări migratorii în cadrul aşa-numitului efect de atracţie-expulzare şi spune că este vorba de tineri.

„Datele arată că mai presus de toate există deplasări ale tinerilor între 20 şi 40 de ani în alte ţări cu o situaţie economică mai bună decât Spania şi care oferă locuri de muncă mai bune ca aici”, spune el.

„Scăderea populaţiei este cauzată într-o mică măsură de întoarcerea acasă”, spune profesorul care îşi susţine teoria cu date care arată că în timp ce Spania pierde români, aceştia ajung în alte ţări precum Germania, Italia, Ungaria şi SUA.

Totuşi, o parte importantă a comunităţii româneşti rămâne în Spania, în principal cei care au avut copii care s-au născut sau au studiat acolo iar acum sunt lucrează în Medicină, Drept sau Informatică. Această a doua generaţie se consideră spanioli.