Soft-uri de spionaj au fost folosite „într-un mod ilegitim” în minimum patru țări din UE

  Soft-uri de spionaj au fost utilizate „într-un mod ilegitim" în cel puţin patru ţări din Uniunea Europeană - Polonia, Ungaria, Grecia şi Spania -, conform unui raport interimar al Parlamentului European dat publicităţii marţi şi în care se propune un „moratoriu" asupra acestor tehnologii, relatează AFP. 

  „Utilizarea abuzivă de soft-uri de spionaj în state membre ale UE constituie o ameninţare gravă la adresa democraţiei pe întregul continent", a declarat raportoarea, eurodeputata olandeză Sofie in't Veld (Renew Europe), într-o conferinţă de presă, scrie Agerpres.

„Într-o democraţie, plasarea oamenilor sub supraveghere ar trebui să fie excepţia şi nu ar trebui să fie posibil să se abuzeze de ea în scopuri politice, partizane", a spus ea.

Eurodeputata şi-a exprimat regretul că în numeroase cazuri guvernele statelor membre au refuzat să împărtăşească informaţii oficiale cu comisia de anchetă a Parlamentului European (PEGA), care a trebuit să-şi bazeze cercetările pe alte surse, în special anchete jurnalistice. 

„În Polonia şi Ungaria, vedem că spyware-ul Pegasus este o parte integrantă a unui sistem conceput pentru a controla şi chiar oprima cetăţenii care formulează critici la adresa guvernului, membri ai opoziţiei, jurnalişti, avertizori de integritate", a afirmat ea.

 În Grecia, unde comisia parlamentară a cerut vineri guvernului o „anchetă urgentă şi aprofundată" asupra scandalului interceptărilor prin programul Predator, „vedem semne ale unei utilizări sistematice şi pe scară largă în cadrul clar al unei strategii politice", a continuat eurodeputata olandeză. 

În Spania, există "indicii puternice că personalităţi politice şi din alte domenii au fost spionate fără a avea vreo legătură cu vreo ameninţare evidentă şi iminentă la adresa securităţii naţionale", a mai spus Sofie in't Veld.

 Raportul interimar urmează să fie discutat şi amendat în cadrul comisiei PEGA de diferitele grupuri politice, iar versiunea finală ar urma să fie supusă unui vot în Parlamentul European în martie sau în iunie 2023, dacă misiunea se prelungeşte.