Șeful popularilor europeni spune că UE trebuie să-și construiască propriul scut nuclear și să nu mai fie dependentă de SUA

Confruntat cu potențiala întoarcere a lui Donald Trump la Casa Albă, șeful celui mai mare grup politic din Uniunea Europeană le cere europenilor să se pregătească pentru război fără sprijinul Statelor Unite și să-și construiască propria umbrelă nucleară.

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta – care în prezent ocupă primul loc în sondajele pentru alegerile pentru Parlamentul European din iunie – i-a descris pe Trump și pe președintele rus Vladimir Putin drept „cei doi care au stabilit cadrul” pentru 2024.

Încoronarea aparent iminentă a lui Trump drept candidat republican la președinția SUA după victoriile din Iowa și New Hampshire a speriat Europa, unde este văzut ca un sceptic NATO, acuzând țările UE că nu își plătesc datoriile către alianță și amenințănd că SUA nu vor veni în apărarea Europei dacă aceasta ar fi atacată.

„Vrem NATO, dar trebuie, de asemenea, să fim suficient de puternici pentru a ne putea apăra fără Alianță sau într-o nouă epocă Trump”, a declarat Weber într-un interviu telefonic oferit Politico, la întoarcerea dintr-o călătorie cu trenul la Kiev. „Indiferent de cine va fi ales în America, Europa trebuie să fie capabilă să se descurce singură în ceea ce privește politica externă și să se poată apăra în mod independent”, a mai spus influentul conservator german.

Acest lucru l-a adus la problema supărătoare a apărării nucleare europene. În prezent, NATO se bazează în mare măsură pe focoasele nucleare americane, care sunt amplasate în șase baze aeriene militare din Belgia, Germania, Italia, Olanda și Turcia.

„Europa trebuie să construiască propriul sistem de disuasiune, trebuie să fim capabili să descurajăm și să ne apărăm”, a spus el. „Știm cu toții că, atunci când se ajunge la limită, opțiunea nucleară este cea cu adevărat decisivă.”

De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Putin și-a sporit semnificativ retorica nucleară și a făcut în mod regulat amenințări nucleare voalate la adresa Occidentului .

În Europa, doar Franța și Marea Britanie dețin arme nucleare

În cadrul UE, singura țară care ar putea juca un rol mai important este Franța, care are aproximativ 300 de focoase nucleare .

Președintele francez Emmanuel Macron a promovat ideea unei descurajări nucleare europene conduse de francezi în 2020 , când a cerut un „dialog strategic” privind „rolul descurajării nucleare a Franței în securitatea colectivă a Europei”. Dar Germania nu a acceptat niciodată această ofertă. În 2022, Franța a cerut din nou la o discuție cu Berlinul, spunând că oferta era încă pe masă .

Potrivit lui Weber, acum este momentul să readucem în discuție această idee de internaționalizare a „force de frappe”.

Force de frappe („forță de lovire”) este denumirea sub care este cunoscută triada aeriană, terestră și marină a forțelor nucleare franceze.

„Mi-ar plăcea să văd dimensiunea europeană a apărării nucleare ca pe un obiectiv pe termen lung”, a declarat liderul PPE. „Dar atâta timp cât acest lucru nu este realist, ar trebui să preluăm oferta lui Macron și să ne gândim acum la modul în care armamentul nuclear al Franței poate fi, de asemenea, încorporat în structurile europene.”

Cealaltă putere nucleară europeană – dar în afara UE – este Marea Britanie, cu mai puțin de aproximativ 260 de focoase. „Poate, doar pentru a clarifica opțiunile, suntem acum într-un punct în care, după anii și deceniul de Brexit, ar trebui să deschidem un dialog constructiv cu prietenii noștri britanici”, a continuat Weber.

"Și ei întâmpină dificultăți în a-și asigura securitatea. Și ei rămân fără bani pentru cele două portavioane pe care le au. De asemenea, le este greu să-și mențină capacitățile. Și în acest sens, poate că acum este de asemenea, potrivit să începem un dialog structurat și organizat cu Marea Britanie”.

Weber a recunoscut că, deși continentul este divizat pe subiecte precum Rusia și apărarea, politicienii din partidele de centru trebuie să facă o treabă mai bună în ceea ce privește cartografierea riscurilor.

„Trebuie să fim sinceri cu oamenii”, a argumentat el. „Nu ar trebui să ascundem realitatea situației de amenințare în fața lui Putin pentru a crea cumva sentimentul că lucrurile nu vor fi atât de rele”.