Şeful popularilor europeni, Donald Tusk, cere excluderea Fidesz din PPE după veto-ul Ungariei şi Poloniei asupra bugetului UE

Preşedintele Partidului Popular European (PPE), fostul premier polonez Donald Tusk, a cerut luni excluderea din acest partid a formaţiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban, după ce Ungaria a blocat prin veto - împreună cu Polonia - bugetul multianual al UE şi planul european de relansare din cauza nemulţumirii guvernelor de la Budapesta şi Varşovia faţă de condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept.

''Oricine este împotriva principiului statului de drept este împotriva Europei. Mă aştept din partea tuturor partidelor din PPE la o poziţie clară pe acest subiect. Adversarii valorilor noastre fundamentale nu trebuie să mai fie protejaţi de nimeni'', a scris Tusk pe contul său de Twitter.

Partidul Fidesz este de anul trecut suspendat din PPE în urma criticilor Bruxellesului la adresa Budapestei privind situaţia statului de drept şi măsurile împotriva migraţiei.

Într-o scrisoare adresată lui Tusk în aprilie, 13 din cele 82 de partide din PPE au cerut excluderea Fidesz din acest partid european. Însă printre cele 13 nu se numărau şi marile formaţiuni ale popularilor europeni, precum Uniunea Creştin-Democrată germană (CDU) sau Partidul Popular spaniol (PP).

Fidesz a mai fost vizat de două ori de procedura excluderii din PPE, care a eşuat de fiecare pentru că nu a fost susţinută de aceste mari partide. Dar, în noul context, Donald Tusk ar putea acum să relanseze procedura.

În timpul unei reuniuni a reprezentanţilor permanenţi ai statelor UE, desfăşurată luni, Polonia şi Ungaria au blocat prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi planul de redresare ''Next Generation'' (de 750 de miliarde de euro).

Premierii ungar şi polonez, Viktor Orban şi Mateusz Morawiecki, avertizaseră deja asupra acestui veto înaintea reuniunii. Ei le-au transmis liderilor instituţiilor europene scrisori prin care îşi exprimă dezacordul faţă de mecanismul de condiţionare a accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept (independenţa justiţiei, a presei, drepturile fundamentale etc.) convenit între Parlamentul European şi preşedinţia germană a Consiliului UE, pe care cei doi premieri îl consideră un instrument arbitrar, bazat pe criterii politice şi ideologice.

Ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, a susţinut luni că ''nu Ungaria este cea care şantajează şi pune presiune asupra Bruxellesului (...), ci invers. ''Nu am spus ''da'' intrării în UE pentru ca Bruxellesul să poată stabili pentru noi ceea ce noi considerăm a fi o familie, ceea ce noi denumim o căsătorie şi cine să poată adopta copii în Ungaria şi în ce condiţii'', a mai spus ea, amintind că fondurile europene nu sunt donaţii caritabile, ci plăţi la care Ungaria are dreptul în baza tratatelor UE.

În opinia omologului său polonez, Zbigniew Ziobro, criteriul statului de drept ''este doar un pretext, un cuvânt frumos care sună bine, dar este vorba de fapt despre o aservire instituţională, politică, de o limitare radicală a suveranităţii''.

Cum Ungaria şi Polonia nu puteau opri singure acest mecanism de condiţionalitate a accesării fondurilor europene, adoptat la reuniunea de luni prin majoritate calificată, rezervele exprimate de aceste ţări au împiedicat adoptarea acordului asupra cadrului financiar plurianual şi a deciziei privind resursele proprii, care necesită unanimitate. 

Comisia Europeană doreşte o rezolvare rapidă a crizei 

Comisia Europeană a cerut luni o rezolvare ''rapidă'' a situaţiei create după veto-ul opus de Polonia şi Ungaria asupra acordului privind bugetul multianual al UE, din cauza opoziţiei acestor ţări faţă de regimul de condiţionalitate privind statul de drept, şi a recunoscut că în aceste condiţii fondul european de redresare post-pandemie nu va mai putea să intre în funcţiune de la 1 ianuarie, relatează agenţia EFE, citată de agerpres.ro.

''Cred că este nevoie de o rezolvare rapidă a acestei situaţii. Este mare nevoie de aceşti bani pentru redresarea economică europeană'', a spus vicepreşedintele Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, în timpul unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri european.

''Cât despre condiţionalitatea privind statul de drept, este ceva ce Comisia a enunţat în propunerea sa iniţială, aşadar este o temă care se discută de mult timp'', a amintit el, recunoscând că fondul european de redresare nu va funcţiona începând de la 1 ianuarie, cum era prevăzut.

''Sper ca toate părţile să-şi recunoască responsabilitatea, să fie deplin conştiente de cât de mult este nevoie de aceşti bani şi că deciziile trebuie luate la vremea lor. Din nefericire, acum trebuie să spunem că ne confruntăm cu o anumită întârziere, aşa că nu ne aşteptăm ca totul să fie pregătit la 1 ianuarie anul viitor'', a semnalat Dombrovskis.

El a estimat că, în acest nou context, obiectivul în perioada imediat următoare este ''minimizarea întârzierilor'' şi folosirea în acest timp a celorlalte instrumente de răspuns la criză care au fost deja convenite şi funcţionează, cum ar fi de exemplu fondul SURE de sprijin împotriva şomajului.

Şi comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, şi-a manifestat dazamăgirea, într-un mesaj pe Twitter. ''Sunt dezamăgit că statele membre ale UE nu au reuşit să avanseze asupra acordului privind bugetul plurianual şi fondul de redresare. Îndemn statele membre să-şi asume responsabilitatea politică şi să facă paşii necesari pentru a finaliza întregul pachet'', a transmis comisarul european, adăugând că dezbaterea nu este ''despre ideologii'', ci despre ''ajutorarea cetăţenilor noştri în cea mai gravă criză după al Doilea Război Mondial''.

 Parlamentul European şi Consiliul UE au început vineri negocierea regulilor Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, baza fondului de redresare post-pandemie. Acest mecanism trebuie de asemenea convenit de statele membre pentru ca fondul de redresare să devină operaţional.