Şeful diplomaţiei SUA spune că America sprijină Ucraina, dar doreşte dezoligarhizarea sa

Şeful diplomaţiei americane,  Antony Blinken, se află la Kiev, această vizită fiind un puternic semnal adresat de Statele Unite în direcţia Rusiei, după tensiunile de la frontiera ruso-ucraineană.

Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reafirmat joi, la Kiev, sprijinul Washingtonului faţă de Ucraina, aflată de şapte ani într-un război cu separatiştii proruşi şi într-un context de nouă intensificare a tensiunilor cu Rusia, transmite AFP.

„Mă aflu aici dintr-un motiv foarte simplu, acela de a reafirma cu putere, în numele preşedintelui (Joe) Biden (...) angajamentul nostru în favoarea suveranităţii Ucrainei, a integrităţii teritoriale şi independenţei sale“, a declarat Blinken.

Adresându-se omologului său ucrainean Dmitro Kuleba, Antony Blinken a insistat pe voinţa Statelor Unite de a ajuta „să vă consolidaţi democraţia, să construiţi instituţii şi să faceţi să avanseze reformele împotriva corupţiei“, dosar în care americanii şi europeni aşteaptă de mai mulţi ani progrese tangibile.

La rândul său, ministrul ucrainean a subliniat că „apreciază cu adevărat“ ajutorul primit începând din 2014, de la revoluţia care l-a alungat de la putere pe preşedintele prorus Viktor Ianukovici. Aceasta a fost urmată de anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia şi de declanşarea războiului din estul Ucrainei cu separatiştii proruşi.

Joi, secretarul de stat Blinken se va întâlni în jurul prânzului cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, înaintea unei conferinţe de presă comune.

Antony Blinken este însoţit de subsecretarul de stat pentru afaceri politice Victoria Nuland, şi are programate întrevederi şi cu reprezentanţi ai societăţii civile.

Şeful diplomaţiei americane va discuta cu preşedintele ucrainean Volodirmir Zelenski, nu numai despre Rusia ci şi despre necesitatea consolidării democraţiei în Ucraina. Antony Blinken s-a întâlnit deja, luna trecută, la Bruxelles, cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba şi a averizat că o eventuală agresiune rusă în Ucraina va avea consecinţe. Erau momentele când ruşii masau în jur de o sută de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina.

 Între timp lucrurile s-au mai calmat, dar experţii spun că strategic vorbind ele sunt la fel de tensionate. S-ar părea că aşa-zisele manevre militare efectuare de ruşi au avut ca scop instalarea unor echipamente militare şi stocuri de armament pe teren. Soldaţii ruşi s-au retras din imediata apropiere a frontierei cu Ucraina, dar dacă li se să ordin să treacă la o eventuală ofensivă tot ceea ce necesită o astfel de operaţiune se află deja plasat la locul potrivit.

La Bruxelles, luna trecută, şeful diplomaţiei ucrainene i-a vorbit lui Antony Blinken despre nevoile militare urgente ale ţării sale. Subiectul va fi abordat şi acum, la Kiev, după cum a fost abordat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi în cursul vizitelor recente făcute în Franţa, în Turcia şi în Polonia. Peste o lună, cu ocazia unui summit al Alianţei Atlantice, va revenit evident subiect, inclusiv cel legat de o eventuală integrare a Ucrainei în NATO. Volodimir Zelenski face mari eforturi pentru a crea o breşă în acest sens, pentru a-i convinge în special pe occidentali că locul Ucrainei este în structurile euro-atlantice. Pentru moment, însă, răspunsul, atît din partea Uniunii Europene cît şi din partea Alianţei Atlantice este negativ: parteneriat privilegiat da, integrare nu.

Antony Blinken va aborda însă şi problema corupţiei din Ucriana, precum şi cel al reformelor necesare pentru „garantarea instituţiilor democratice” în Ucraina.  Statele Unite sprijină Ucraina încă din 2014, atât pe plan financiar cât şi militar, sprijinul american are însă un preţ, şi anume dezoligarhizarea Ucrainei.