Secretarul general al NATO renunță la planurile privind un fond pe cinci ani pentru Ucraina, după opoziția statelor membre. Ce propune în schimb?

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, renunță la planurile de a crea un fond pe cinci ani pentru sprijin militar pentru Ucraina, după ce s-a confruntat cu opoziția aliaților. În schimb, el le cere țărilor NATO să continue să crească contribuțiile actuale, relatează Bloomberg.

Conform unei noi propuneri, care ar putea fi susținută de miniștrii aliați ai apărării la reuniunea de săptămâna viitoare de la Bruxelles, membrii NATO s-ar angaja să cheltuiască în total cel puțin 40 de miliarde de euro (43 de miliarde de dolari) pe an pentru asistență letală și neletală în Ucraina. Această sumă ar fi în conformitate cu contribuția medie anuală de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei în 2022.

NATO ar urma să stabilească obiective de contribuție pentru fiecare țară pe baza unui procent din produsul intern brut al acesteia, iar apoi ar urma probabil să publice totalurile într-un raport anual.

Scopul va fi acela de a oferi o mai mare transparență cu privire la ceea ce aliații oferă Ucrainei - în timp ce se va exercita o presiune blândă asupra acelor aliați care nu își îndeplinesc angajamentele. Aproximativ jumătate din asistență va proveni de la Statele Unite, iar restul va fi furnizat de ceilalți 31 de aliați.

NATO speră că noul plan va oferi Kievului o mai mare predictibilitate în ceea ce privește nivelul de sprijin în anii următori. Aliații au fost frustrați de faptul că Congresul SUA nu a putut aproba ajutorul pentru Ucraina timp de luni de zile și sunt, de asemenea, îngrijorați de ceea ce va însemna posibila realegere a lui Donald Trump în funcția de președinte al SUA pentru finanțarea Kievului.

"Am cheltuit deja aproximativ 40 de miliarde de dolari pe an, dar le cer aliaților noștri să facă același lucru în următorii ani. Trebuie să menținem cel puțin acest nivel de sprijin în fiecare an, atât timp cât va fi nevoie", a declarat Stoltenberg după o reuniune a miniștrilor de externe ai alianței la Praga.

Potrivit surselor Bloomberg, propunerea se bucură de un sprijin larg din partea majorității aliaților, deși Ungaria are obiecții. Premierul ungar Viktor Orban a cerut ca țării sale să i se ofere opțiunea de a se retrage din orice sprijin aprofundat pentru Ucraina.

Turcia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la alte părți ale „pachetului ucrainean” care urmează să fie convenit de liderii aliați la summitul de la Washington. În special, țara a cerut prudență pentru a se asigura că orice coordonare a asistenței militare nu creează impresia unei implicări mai mari a aliaților în război.

NATO propune, de asemenea, să preia responsabilitățile operaționale ale Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, condus de SUA, care coordonează livrările de arme din aproximativ 50 de țări. Această mișcare ar trebui să ajute la protejarea activității grupului de orice schimbări politice care ar putea avea loc după alegerile prezidențiale din SUA.

Stoltenberg a propus un plan de punere în comun a contribuțiilor NATO pentru a crea un fond de 100 de miliarde de dolari pe cinci ani pentru Ucraina, dar aliații au pus la îndoială viabilitatea unei astfel de inițiative, pe fondul reticenței de a se angaja la noi fonduri.