Scandalul Wirecard. Unde se ascunde cel mai vânat om din lume

Dispărut de mai bine de o lună, omul din centrul scandalului financiar Wirecard se ascunde în Belarus, unde a ajuns a doua zi după ce a declarat că pleacă în lume să-şi „spele numele”.

La 18 iunie, Jan Marsalek, directorul de operaţiuni al procesatorului de plăţi Wirecard, şi-a anunţat colegii şi colaboratorii că pleacă în Filipine pentru a găsi banii daţi dispăruţi în urma unui audit şi a-şi „spăla numele”. Acest austriac în vârstă de 40 de ani promitea atunci să facă lumină asupra condiţiilor nebuloase de supraîndotorare a companiei sale cu aproape 2 miliarde de euro, scrie „Financial Times”, apreciind scandalul drept unul dintre cele mai mari din istoria recentă a Germaniei.

Dar, de atunci, Marsalek este de negăsit, la fel şi banii. El a devenit unul dintre cei mai căutaţi fugari din lume. Autorităţile austriece şi germane au emis un mandat internaţional de arestare pe numele său, în timp ce serviciile secrete ale trei ţări occidentale îl caută la rândul lor pentru a afla mai multe despre legăturile sale cu spionajul rus.

Plecaţi în căutarea lui Marsalek, anchetatorii de la site-ul de investigaţii Bellingcat cred că i-au găsit locaţia. Fostul angajat de top al Wirecard s-a ascuns în Belarus, afirmă Bellingcat într-o investigaţie realizată în colaborare cu publicaţia germană Der Spiegel şi site-ul rus The Insider. De acolo, austriacul a plecat duminică în Rusia, plusează cotidianul german „Handelsblatt”, citând surse diplomatice.

60 de călătorii în Rusia

Iniţial, anchetatorii credeau că Jan Marsalek s-a dus în China via Filipine. Dar autorităţile de la Manila au descoperit că documentele de zbor care indică acest traseu erau false, fiind făcute de către vameşi mituiţi de fugar.

În realitate, Marsalek a sosit la Minsk „în primele ore ale zilei de 19 iunie”, la bordul unui avion închiriat, dezvăluie Bellingcat, care precizează că deţine această informaţie din baza de date cu privire la intrările în Belarus.

Această descoperire i-a făcut pe anchetatorii Bellingcat să caute mai multe informaţii despre călătoriile anterioare ale lui Marsalek în Rusia. În zece ani, el a vizitat Rusia de 60 de ori. Tot acum zece ani Marsalek intra în conducerea Wirecard, la numai 30 de ani. „Dosarul său la serviciile de imigrări conţine 597 de pagini, fiind mai stufos decât oricare alt dosar străin pe care l-am consultat în cinci ani de anchete în cazul Rusiei”, subliniază Bellingcat.

Potrivit investigaţiei, Jan Marsalek a folosit zeci de paşapoarte diferite – toate pe numele său - pentru vizitele în Rusia, inclusiv un paşaport diplomatic eliberat de o ţară terţă, care nu este menţionată în dosarul deţinut de serviciile de imigraţie. „Nicio ţară europeană nu furnizează acest tip de document non-rezidenţilor săi”, noteză site-ul, suspectându-l că l-a însuşit ilegal.

Numele lui Marsalek apare totodată într-o altă bază de date consultată de Bellingcat, şi anume cea a Serviciului Rus de Securitate (FSB, fostul KGB), care i-a monitorizat toate mişcările în afara Europei începând din 2015 încoace. „Motivele acestui interes al FSB nu sunt clare”, recunoaşte site-ul de investigaţie. Fie era considerat un potenţial recrut, fie colabora deja, iar FSB încerca să nu-l piardă din vedere. O a treia ipoteză este că FSB îl supraveghea pentru că lucra deja cu un serviciu rus concurent, şi anume GRU, agenţia de spionaj a Statului Major Rus. Suspiciuni asupra unei astfel de colaborări au fost emise recent de presa internaţională, care a scris despre legăturile lui Marsalek cu extrema dreaptă austriacă şi încercările acestuia de a recruta, în 2018, paramilitari pentru Libia, acolo unde Rusia îşi reprezintă interesele prin intermediul GRU şi a trimis de curând grupul Wagner. În plus, Marsalek s-a lăudat în faţa unor investitori că ştie el un „colonel” rus, dar şi că deţine documente ultrasecrete cu privire la otrăvirea fostului agent GRU şi colaborator MI6 Serghei Skripal.

Întrebată dacă are informaţii despre situaţia lui Marsalek, Moscova a negat că ar şti unde se află fugarul. Dosarul este însă destul de sensibil. Dacă fostul director de operaţiuni al Wirecard ar fi colaborat cu un serviciu secret rus, atunci acesta din urmă ar fi putut avea acces la informaţii preţioase. Ori Wirecard are parteneriate cu sute de companii din lumea înteagă.

Merkel, atrasă în scandal

În Germania, Angela Merkel este supusă unor presiuni pentru a explica de ce, în timpul unei vizite oficiale în China, a discutat despre accesul Wirecard pe piaţa acestei ţări, în condiţiile în care ştia despre neregulile din activitatea companiei.

Potrivit agenţiei de presă DPA, care citează presa germană, citată de DPA, cancelarul german fusese informat înaintea vizitei în China despre situaţia Wirecard. „Pe 23 august 2019, Ministerul de Finanţe de la nivel federal a comunicat mai multe informaţii despre cazul Wirecard în urma unei cereri transmise prin e-mail de cancelarie”, scrie Der Spiegel, care citează un purtător de cuvânt al acestui minister.

Ministerul de Finanţe, adaugă Der Spiegel, „a adus acuzaţiile împotriva Wirecard - care de altfel (în prezent, n. red.) sunt cunoscute public - în atenţia Cancelariei Federale, la nivel de lucru”.

Potrivit unui raport trimis săptămâna trecută Parlamentului german, ministrul de Finanţe Olaf Scholz a fost informat pe 19 februarie 2019 asupra faptului că organismul de reglementare financiară BaFin „investiga suspiciunile de încălcare a interdicţiei de manipulare a pieţelor” în cazul Wirecard.

Cu toate acestea, în timpul vizitei efectuate la Beijing în septembrie 2019, Merkel a abordat posibilitatea intrării acestui procesator de plăţi pe piaţa chineză.

Wirecard a intrat în insolvenţă  la sfârşitul lunii trecute, când s-a descoperit că o sumă în valoare de 1,9 miliarde de euro înregistrată în activele sale nu există în realitate.

Scandalul a ridicat semne de întrebare asupra Guvernului de la Berlin, suspectat că ştia de neregulile din activitate acestei companii, fără să fi luat măsurile adecvate, notează DPA.

Olaf Scholz şi omologul său de la Ministerul Economiei, Peter Altmaier, vor fi audiaţi pe acest subiect săptămâna viitoare în Comisia pentru Finanţe a Bundestagului.