Scandal de corupţie în Slovacia ce poate duce la o criză politică. Directorul Serviciului de Informaţii, reţinut şi destituit din funcţie

Preşedintele Slovaciei, Zuzana Čaputová, l-a suspendat din funcţie pe directorul serviciului de informaţii . Decizia a fost luată după ce Vladimír Pčolinský a fost reţinut în cadrul unei investigaţii de corupţie. Pčolinský a fost numit în funcţie de premierul Igor Matovič, a cărui campanie electorală de anul trecut a avut ca element central lupta împotriva corupţiei.

Motivul acestei reţineri şefului Serviciului de Informaţii Slovac (SIS), Vladimir Pčolinsky,  a fost presupusa mită primită de acesta de la un om de afaceri, Zoroslav K., interceptat şi monitorizat chiar de serviciul secret slovac.

Numit la conducerea serviciului în aprilie 2020, la o lună de la alegerile legislative, Pčolinsky a fost susţinut politic de către partidul populist de dreapta ”Suntem Familia”.  Fratele său, Petr Pčolinnský , este preşedintelui clubului parlamentar al mişcării. Iar cel reţinut a fost mai întâi şef de cabinet al ministrului de interne, Daniel Lipšic, notează BBC.

Preesa slovacă se întreabă cum va aborda ancheta Parchetul Special, condus acum de prietenul şi fostul colaborator politic Daniel Lipšic, fostul ministru de interne?

La nivel politic este un scandal fără precedent, care poate avea consecinţe internaţionale, dar la nivelul urmăririi penale, orice suspiciune trebuie mai întâi dovedită.

Analistul politic Juraj Marusiak a declarat pentru AFP că evenimentul ar putea provoca o „ruptură” în coaliţia de guvernământ, formată din patru partide. ”Când vine vorba de cultură politică, Slovacia se scufundă în nivelul Ucrainei sau Rusiei", a adăugat analistul.

Numele lui Vladimír Pčolinský , menţionat în mai multe cazuri suspecte

Numele lui Vladimír Pčolinský a fost menţionat în mai multe cazuri suspecte. De exemplu, el a făcut fotografia întâlnirii dintre afaceristul Marian Kočner, acuzat de uciderea jurnalistului Jan Kuciak (în 2018) şi alte infracţiuni economice, Peter Tóth, fostul său prieten şi martor în cazul crimei şi Zuzana Tománková Miková, pe atunci şefa unui centru social care între timp şi-a pierdut licenţa în urma mai multor scandaluri.

Pčolinský a spus că a fost doar o coincidenţă. Iar cel fotografiat, Peter Tóth a spus în repetate rânduri că Pčolinský a scos informaţii din dosarul despre asasinarea lui Ján Kuciak şi a partenerei sale, Martina Kušnírová şi le-a livrat către mass-media. Şeful serviciului secret a respins acuzaţia şi a spus că nu are acces la astfel de informaţii.

Şi iată cum aceste informaţii, care însoţesc scandalul politic izbucnit la Bratislava, ajung, în cele din urmă, să se intersecteze cu cazul încă neelucidat pe deplin aj jurnalistului ucis pentru că se apropiase prea mult de afaceri care reuneau oameni din mediul politic, de afaceri şi din lumea interlopă.

Un tribunal special din Slovacia a decis, în noiembrie anul trecut, ca fostul şef al poliţiei naţionale Tibor Gaspar să fie plasat în ancheta privind asasinarea jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak în februarie 2018, dosar care a generat proteste ample la nivel naţional şi a dus la prăbuşirea guvernului de la Bratislava.

De asemenea, au fost plasaţi în arest şi foştii şefi ai mai multor departamente ale poliţiei, de teamă că aceştia ar putea încerca să influenţeze martorii.

În urma uciderii jurnalistului Jan Kuciak şi a logodnicei sale, în presa slovacă au apărut articole despre amploarea fenomenului corupţiei în interiorul poliţiei.

Puternicul om de afaceri Marian Kocner, care a fost acuzat că a comandat asasinarea lui Kuciak, ar fi dispus urmărirea de către poliţie a jurnaliştilor care făceau anchete despre afacerile sale.

În luna septembrie, un tribunal slovac a decis că, din lipsă de probă, Kocner nu este vinovat în cazul uciderii jurnalistului de investigaţii Jan Kuciak şi a logodnicei acestuia. Totuşi, procurorii au făcut apel la această hotărâre. Instanţa a ajuns la concluzia că un alt acuzat, Tomas Szabo, este vinovat de participare la crimă şi l-a condamnat la 25 de ani de închisoare, dar nu a găsit nicio dovadă că asasinatul a fost comandat de către omul de afaceri Marian Kocner.

De asemenea, Marian Kocner ar fi mituit şi şantajat în mod sistematic judecători şi procurori pentru a obţine achitări în numeroasele cazuri de fraudă deschise în instanţă pe numele său.

În martie au fost arestaţi 13 judecători, printre care Monika Jankovska, fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei. Jankovska ar fi manipulat procedurile judiciare în numele lui Kocner.

Jan Kuciak şi logodnica sa, Martina Kusnirova, au fost împuşcaţi mortal, în 21 februarie 2018, la domiciliul lor din satul Velka Maca într-o execuţie de tip mafiot, după ce jurnalistul scrisese mai multe articole despre corupţia la nivel înalt şi despre relaţiile lui Marian Kocner cu politicieni slovaci.

Potrivit actului de acuzare, Marian Kocner ar fi ordonat asasinarea lui Jan Kuciak pentru a se răzbuna pentru articolele acestuia ce detaliau diversele infracţiuni comise de omul de afaceri în domeniul imobiliar.

Dintre cei cinci suspecţi inculpaţi în acest dosar, doi şi-au recunoscut vinovăţia şi au fost deja condamnaţi. La 6 aprilie acest an, fostul militar Miroslav Marcek a fost condamnat la 23 de ani de închisoare pentru uciderea prin împuşcare a lui Jan Kuciak şi a logodnicei sale. Marcek (37 de ani), care nu a fost prezent la pronunţarea sentinţei, şi-a recunoscut vinovăţia.

Anterior, în decembrie 2019, Zoltan Andrusko a fost condamnat la 15 ani de închisoare, în urma unei înţelegeri cu Parchetul slovac. Conform actului de acuzare, Andrusko avusese rol de intermediar, angajându-l pe Miroslav Marcek şi pe vărul său Tomas Szabo la cererea prietenei sale Alena Zsuzsova, care la rândul său urma ordinele lui Marian Kocner.

Jan Kuciak relatase în detaliu şi despre alte cazuri de corupţie. Ultimul articol al său, neterminat, dar publicat postum, a vizat oameni de afaceri italieni prezenţi în Slovacia - printre care Antonino Vadala - şi suspectaţi de legături cu mafia calabreză 'Ndrangheta.

Asasinarea lui Jan Kuciak şi a logodnicei sale a provocat ample manifestaţii de stradă care l-au împins la demisie pe premierul de la acea vreme, Robert Fico, politicianul dominant în Slovacia de peste un deceniu.

Premierul slovac, Igor Matovic, a promis, luna trecută, la Paris noi legi privind protecţia jurnaliştilor, la aproape trei ani de la tulburătorul asasinat al ziaristului Jan Kuciak şi a logodnicei sale.

"Obiectivul absolut al guvernului meu este de a crea în Slovacia o atmosferă media absolut liberă", a declarat Igor Matovic în cursul unei întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiei neguvernamentale Reporteri fără frontiere (RSF), exprimându-şi în acelaşi timp susţinerea pentru "profesioniştii responsabili" şi "jurnalismul de calitate".

Guvernul slovac intenţionează să garanteze protecţia surselor jurnaliştilor "prin Constituţie", să supună votului o lege pentru independenţa editorială a media regionale în raport cu executivele locale ori să combată informaţiile false, potrivit unui document consultat de AFP.

În această privinţă, "reţelele sociale sunt prea puternice şi sunt capabile să distrugă sisteme democratice întregi", a subliniat Igor Matovic, aflat la sediul RSF, unde s-a deplasat după o întâlnire bilaterală cu preşedintele francez, Emmanuel Macron, la Palatul Elysée, la Paris.