Sancţiunile UE pentru Belarus, sub semnul întrebării. Cipru ameninţă cu blocarea deciziei dacă Turcia scapă basma curată

Cipru ameninţă cu blocarea sancţionării Belarusului de către Uniunea Europeană pentru că statele memebre au refuzat impunerea de sancţiuni asemănătoare Turciei pentru acţiunile întreprinse de regimul de la Anakara în estul Mediteranei.

Diplomaţii ţărilor membre ale UE par consternaţi. Două crize internaţionale aparent fără legătură între ele tocmai au fost conectate de ameninţarea statului cipriot de a-şi folosi dreptul de veto pentru a bloca pachetul de sancţiuni. 

Luni, miniştrii de externe ai statelor membre UE urmau să se întâlnească pentru ceea ce părea o simplă formaliatea. Suplimentarea unei lista anterioare de persoane sancţionate cu alte patruzeci de nume de oficiali ai Belarusului acuzaţi de UE că au falsificat alegerile de luna trecută şi au organizat reprimarea brutală a protestelor. Întâlnirea de luni nu mai pare, însă, o formalitate, conform The Guardian. 

„Este foarte serioasă situaţia. Pur şi simplu au luat ostatice sancţiunile pentru Belarus”, a declarat un diplomat din cadrul UE care şi-a dorit păstrarea anonimităţii pentru cotidianul britanic. Propunerea diplomaţiei cipriote este simplă: acţiunile de foraj ale Turciei în estul Mediteranei nu mai pot continua; prin urmare, sancţiunile pentru Belarus vor fi adoptate doar când UE va adopta sancţiuni asemănătoare pentru Turcia

Miercuri, la o întrânire a ambasadorilor ţărilor membre UE, mai mulţi diplomaţi au avertizat Cipru să nu transforme sancţiunile pentru Belarus într-o „chestiune tranzacţională”. „Toată lumea e scoasă din sărite, toată lumea e enervată. Sunt convins că acţiunile astea pot avea consecinţe pentru Cipru”, a declarat o a doua sursă din diplomaţia UE pentru The Guardian

După săptămâni de simple declaraţii de solidaritate cu protestatarii anti-Lukaşenko, orice întârziere a adoptării sancţiunilor ar afecta credibilitatea UE. Miercuri, Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a anunţat că UE trebuie să ia „o poziţie clară şi fermă” când vine vorba de valorile ei, „fie că vorbim de Hong Kong, Moscova ori Minsk”. „UE se află de partea cetăţenilor din Belarus”, a clarificat aceasta.

Relaţiile UE cu Turcia urmează să fie discutate săptămâna viitoare în cadrul unui summit extins, dedicat problemelor de politică externă trecute cu vederea în timpul anului ca urmare a concentrării ţărilor membre pe lupta împotriva coronavirusului. Cipru şi Grecia conduc şarja împotriva Turciei, profund nemulţumite de operaţiunile Ankarei în apele disputate din estul Mării Mediterane.

Nicos Anastasdiades, preşedinte cipriot, a declarat, miercuri, că UE „ar trebui să folosească toate mijloacele pe care le are la dispoziţie pentru a face Turcia să renunţe la activităţile ei ilegale”. Făcând aluzie la situaţia din Belarus, acesta a susţinut că UE nu ar trebui să aiba standarde duble atunci când vine vorba de tratarea unor acţiuni nepotrivite ale liderilor din afara graniţelor europene. 

Pe de altă parte, Germania conduce grupul ţărilor care nu vor escaladare sancţiunilor impuse regimului de la Ankara. Motivul nu e greu de depistat - tensiunile cu Recep Tayyip Erdogan, liderul turc, trebuie evitate pentru salvarea înţelegerii încheiate în 2016 în privinţa migranţilor. Conform ultimelor declaraţii ale diplomaţiei de la Ankara, atât Turcia, cât şi Cipru s-au angajat să înceapă o serie de discuţii bilaterale iniţiale în vederea rezolvării crizei. 

Uniunea Europeană a cerut miercuri plecarea navei turce Yavuz, efectuând activităţi de foraj în apele maritime ale Ciprului, pentru a pune capăt tensiunilor din Mediterana de Est. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a transmis cancelarului german Angela Merkel, în cadrul unei videoconferinţe, că Turcia îşi va apăra interesele în Marea Mediterană.