Şaakaşvili: Putin îşi face „coridor terestru” spre Transnistria

Regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova joacă un rol din ce în ce mai important în strategia preşedintelui rus Vladimir Putin pentru Europa de Est, crede fostul preşedinte georgian Mihail Şaakaşvili.

Mutarea luptelor din estul Ucrainei spre Debalţevo, un punct strategic care, dacă ar fi cucerit de proruşi, ar asigura legătura dintre regiunile Doneţk şi Lugansk, controlate în prezent de separatişti, este o mişcare esenţială în actualele planurile ale Rusiei, a declarat Şaakaşvili într-un interviu acordat postului de televiziune ucrainean Kanal5. 

„Putin are acum un plan, stabilirea unui cap de pod la Debalţevo şi crearea unui coridor până în Crimeea, prin oraşul Volnovah. Dacă totul va merge conform planului, el va încerca să înainteze de acolo spre Odesa, să ajungă în Basarabia ucraineană şi apoi în Transnistria. Apoi, ar urma să unească aceste zone, creând un coridor”, a explicat Şaakaşvili. Între timp, Putin va face tot posibilul să cauzeze tulburări majore la Kiev, inclusiv să organizeze o lovitură militară de stat, scopul său final fiind destrămarea statului ucrainean, consideră fostul preşedinte al Georgiei. 

Asigurarea unui coridor terestre între Transnistria şi estul separatist al Ucrainei ar însemna o întărire majoră a forţelor separatiste, înlesnind accesul luptătorilor şi al armamentului în spaţiul controlat de proruşi. În plus, Federaţia Rusă are câteva mii de soldaţi mobilizaţi în regiunea transnistreană, sub mandat de menţinerii a păcii după războiul din 1992 dintre armata Republicii Moldova şi separatiştii proruşi. Mai exact, divizia de genişti al trupelor ruse din Transnistria învaţă să instaleze şi să camufleze dispozitive explozive, să construiască fortificaţii şi bariere inginereşti şi adăposturi pentru personal şi echipamente, potrivit presei locale. 

Drum liber către depozitele de armament sovietic

Ucrainenii au răspuns rapid, mobilizând aproximativ 1.000 de soldaţi de-a lungul sectorului de graniţă controlat de separatiştii transnitreni. În vară, ucrainenii au început să sape şanţuri de-a lungul acestui segment de graniţă, în contextul informaţiilor conform cărora Rusia s-ar folosi de regiunea transnistreană pentru a livra armament şi luptători mişcării separatiste proruse din estul Ucrainei. 

În Transnistria există şi mai multe depozite de armament, folosite de Armata a XIV-a în perioada sovietică. În acestea se află peste 21.000 de tone de armament din perioada sovietică. Totodată, în regiunea cu aproximativ 500.000 de locuitori, dintre care în jur de 35% sunt moldo-români, funcţionează cel puţin o fabrică de armament. 

În anii 1980, cartierul general al Armatei a 14-a a Rusiei a fost mutat din Chişinău în oraşul Tiraspol din Transnistria - transformat între timp în capitală de liderii separatişti. 

Până în 1991, Armata a XIV-a era formată din patru divizii motorizate de puşcaşi şi alte unităţi mai mici. Numai Divizia motorizată a 59-a de puşcaşi şi alte unităţi mai mici, inclusiv Regimentul al 1162-lea de rachete antiaeriene au rămas pe malul stâng al Nistrului în regiunea transnistreană. Alte formaţiuni, inclusiv diviziile a 28-a, a 86-a de gardă, a 180-a motorizată de puşcaşi, se găseau peste graniţă în Ucraina şi au devenit parte a Forţelor Terestre Ucrainene.  

Armata a XIV-a a fost retrasă oficial de pe teritoriul Republicii Moldova în 1991, atunci când Chişinău şi-a declarat independenţa. Câteva divizii au rămas însă în Transnistria pentru a proteja depozitele de armament. Atunci când a izbuncit conflictul, forţele separatiste au folosit aceste arme, cu sprijinul Rusiei, asupra luptătorilor moldoveni. 

Acum, în Transnistria se mai află oficial în jur de 2.000 de soldaţi ruşi. Estimările neoficiale anunţă însă cu câteva mii mai mulţi. 

Contrabanda, traficul de droguri şi de persoane care se desfăşoară prin Transnistria, o ţară nerecunoscută şi care oficial nu există, sunt de notorietate.

Moldovenii n-au vamă spre Transnistria – ar însemna să recunoască Republica Moldovenească Nistreană, o fâşie de pământ de 4.000 de kilometri pătraţi pentru care, la 2 martie 1992, au pus mâna pe arme. De cealaltă parte, spre Ucraina, punctul de frontieră are două seturi de vameşi: separatişti transnistreni şi ucraineni. Nici aici moldovenii nu mai deţin controlul.

[<a href="//storify.com/elenadumitru/transnistria" target="_blank">View the story "transnistria" on Storify</a>]