Reputaţia preşedintelui Emmanuel Macron, puternic afectată de protestele „vestelor galbene“

Perceput ca un erou al luptei împotriva populismului după ce a învins-o pe reprezentanta extremei-drepte în alegerile prezidenţiale, Emmanuel Macron şi-a văzut reputaţia internaţională profund afectată ca urmare a modului în care a gestionat protestele „vestelor galbene“, relevă France-Presse.

„În 2017, alegerea sa a fost intrepretată ca o speranţă pentru vecinii săi europeni, după un an 2016 marcat de referendumul privind Brexit-ul şi alegerea lui Donald Trump“ ca preşedinte al SUA, a declarat pentru agenţia de presă citată Nicolas Baygert, profesor de comunicare politică la Universitatea Liberă din Bruxelles.

Potrivit lui, în viziunea Berlinului şi a Bruxelles-ului, Macron a întruchipat „un bastion împotriva populismului“, fiind perceput ca un susţinător hotărât al unei integrări europene mai profunde într-o perioadă în care diviziunile din cadrul blocului se adâncesc, notează france24.com.

Numai că scenele violente din timpul protestelor de săptămâna trecută de la Paris, care l-au forţat să dea înapoi de la taxa pe carburanţi, aflată la originea manifestaţiilor, au ridicat semne de întrebare cu privire la capacitatea sa de a reforma Franţa. Căci dacă e greu în cazul Franţei, şi mai greu e în cazul Uniunii Europene.

„Macron a fost apreciat de vecinii europeni pentru modul său ferm de abordare într-o ţară care a fost percepută multă vreme ca fiind incapabilă să se reformeze“, subliniază Vincent Laborderie, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Catolică din Leuven, Belgia. De altfel, guvernul francez insistă asupra faptului că elanul său reformator este la fel de puternic ca în prima zi. 

Însă în contextul celei de-a treia runde de proteste violente de la sfârşitul săptămânii trecute, principalele partide politice din Europa se tem că un nou val populist se dezlănţuie, cu numai câteva luni înainte de alegerile europarlamentare.  

„Dacă Macron nu acţionează... există riscul ca această situaţie să se încheie cu o victorie masivă a naţionaliştilor la următoarele alegeri europene“, scria marţi într-un editorial cotidianul spaniol „El Pais“. „Franţa nu-şi poate permite acest lucru. Nici Europa“, adăuga publicaţia citată.

Cu o Angela Merkel aflată pe picior de plecare, după ce şi-a anunţat în octombrie retragerea treptată din politică pe fondul reculului electoral al formaţiunii sale creştin-democrate, era aşteptat ca Emmanuel Macron să preia rolul de lider al „moderaţilor“ în campania pentru europarlamentarele din mai.

„Dacă situaţia continuă să se deterioreze în Franţa... Macron nu va putea să joace acest rol“, crede Laborderie.

De cealaltă parte a Atlanticului, într-o analiză pentru cotidianul american „Washington Post“, autorul Ishaan Tharoor afirmă că protestele au subminat reputaţia lui Macron de politician care poate înfrunta valul de populism.

„Lui Macron îi place să se prezinte lumii drept un centrist fermecător care se poate opune furiei extremelor. Însă, acasă, el este un politician copleşit, care riscă să fie înghiţit de o rebeliune în creştere“, a apreciat Tharoor.

În acest timp, principalul adversar european al lui Macron, ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, lider al extremei-drepte din Italia, a părut să fie satisfăcut de problemele preşedintelui francez. „Macron nu mai este o problemă pentru mine sau pentru Europa“, a declarat luni Salvini.

La rândul său, preşedintele american, Donald Trump, a ironizat marţi seara concesiile făcute de preşedintele francez. 

„Mă bucur că prietenul meu Emmanuel Macron şi protestatarii din Paris au căzut de acord asupra concluziei la care eu am ajuns în urmă cu doi ani“, a scris Trump pe Twitter, referindu-se la decizia sa de a retrage Statele Unite din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.

Comentând evoluţia situaţiei, ziarul spaniol „La Vanguardia“ a scris: „este o lovitură dură pentru Macron. Imaginea lui nu va mai fi niciodată la fel“.