Reactoarele nucleare ale Europei au nevoie de reparaţii şi de îmbunătăţiri

Toate dintre cele peste 130 de reactoare nucleare active din Uniunea Europeană au nevoie de noi măsuri de siguranţă, reparaţii sau inovaţii. Costurile la care se poate ridica procesul de modernizare depăşesc 32 de miliarde de dolari, conform unei raport iniţial al Comisiei Europene.

Amploarea neregulilor evidenţiate de cercetarea specialiştilor poate duce la accentuarea temerilor cetăţenilor europeni cu privire la securitate şi puterea nucleară folosită, potrivit publicaţiei ”The New York Times”. Aceştia sunt puternic divizaţi în controversa folosirii energiei nucleare, pe când guvernele ţărilor dezvoltatoare menţin controlul asupra politicii energiei de la nivel naţional.

Comisia Europeană a întreprins o revizie de securitate asupra centralelor nucleare după cutremurul şi tsunamiul din martie 2011 din Japonia, care a dus la explozia reactoarelor nucleare de la Fukushima.

Unul dintre obiectivele evaluării viza efectuarea testelor de stres care aveau ca scop analizarea modului în care o centrală nucleară poate face faţă diverselor evenimente neprevăzute şi situaţiilor de criză. Experţii au derulat testul  în colaborare cu grupul comisiei consultative privind securitatea nucleară. Rezultatele au identificat necesitatea „îmbunătăţirii a sute de măsuri tehnice”.

Cele două accidente nucleare majore petrecute înaintea dezastrului de la Fukushima-Daiichi – de la Three Mile Island în afara oraşului american Harrisburg petrecut în 1979 şi cel de la Cernobîl, pe teritoriul Ucrainei, din anul 1986 – au fost ambele urmate de un control de evaluare asemănător. Acordurile ce au urmat a fi încheiate presupuneau noi măsuri ample de siguranţă, dar raportul Comisiei arată că „nici până în ziua de astăzi, decenii mai târziu, implementarea măsurilor este în continuare în curs de a fi realizată” în unele dintre ţările membre ale UE.

Vulnerabilităţile descoperite de comisia de evaluare şi identificate în raport fac referire şi la situaţia a patru reactoare din Finlanda şi din Suedia unde, în cazul unei erori a sistemului de răcire sau al unei pierderi totale de electricitate, operatorii au mai puţin de o oră pentru a restabili securitatea instalaţiei şi pentru a preveni declanşarea unei catastrofe. Documentul arată că 10 reactoare din ţări precum Spania, Franţa sau Republica Cehă duc lipsă de echipamentul adecvat pentru detectarea seismelor.

Majoritatea îmbunătăţirilor solicitate în proiectul de raport implică transformarea centralelor nucleare europene în instalaţii mai puternice la rezistenţa în faţa cutremurelor, inundaţiilor şi pierderea mijloacelor de răcire. Aceştia sunt exact factorii care, prin combinarea lor, au condus la efectul devastator al exploziei de la Fukushima-Daiichi. 

De asemenea, se relevă faptul că normele care asigură independenţa autorităţilor naţionale în reglementarea a securităţii sunt „minime”. Günter Oettinger, Comisarul pentru Energie al EU, este aşteptat să anunţe în cursul zilei de azi planurile unei legislaţii la nivelul ţărilor membre care îşi propune să îmbunătăţească monitorizarea şi protecţia independenţei regulatorilor.

„Relaţiile foarte relaxate dintre operatorii nucleari, organele de reglementare şi politicieni au condus la agravarea dezastrului de la Fukushima. Situaţia nu este mult mai bună nici în Europa”, a declarat Mark Breddy, purtător de cuvânt al Greenpeace European Unit, organizaţie non-guvernamentală care militează pentru protecţia mediului. Din cauza acelor relaţii, Breddy a pus sub semnul întrebării obiectivitatea testelor efectuate de membrii Comisiei Europene.