Video Reacția lui Elon Musk la protestele rasiale din Marea Britanie stârnește indignarea noului guvern. Măsurile pregătite de premierul britanic VIDEO

Marea Britanie este cuprinsă de cele mai mari proteste legate de rasă în decenii, iar miliardarul american Elon Musk nu poate sta deoparte, scrie Politico. El a stârnit indignarea guvernului britanic după ce a postat pe platforma sa de socializare X că „războiul civil e inevitabil”, drept reacție la imaginile cu violențele din ultimele zile.

Postarea a fost condamnată cu fermitate de biroul premierului britanic Keir Starmer, care a transmis că nu există „nicio justificare” pentru comentariile lui Musk.

Antreprenorul american nu s-a oprit însă aici. Luni, răspunzând unei declarații a premierului britanic conform căruia guvernul său „nu va tolera atacurile asupra moscheilor sau asupra comunităților musulmane”, șeful X a scris: „Nu ar trebui să fii îngrijorat în legătură cu atacurile asupra tuturor comunităților?”

Între timp, ministrul britanic de interne Yvette Cooper a exprimat o serie de nemulțumiri cu privire la modul în care giganții rețelelor sociale gestionează incitările și dezinformarea pe platformele lor.

„Există unele lucruri care sunt clar infracționale, pentru care vom avea nevoie de intervenția și acțiunea poliției”, a declarat Cooper luni pentru BBC.

Conturile de pe X și alte rețele sociale au contribuit la răspândirea de informații false despre uciderea a trei copii în orașul Southport, săptămâna trecută.

Influenceri de dreapta importanți, precum fondatorul Ligii Apărării Engleze Tommy Robinson și actorul devenit activist anti-woke Laurence Fox, au transmis mesaje miilor lor de urmăritori de pe X, Facebook, Instagram și TikTok. 

WhatsApp și Telegram au fost folosite pentru a organiza adunări în termen scurt, în timp ce fluturași pentru organizarea unor proteste au fost răspândite pe Facebook. Și TikTok a fost inundat de videoclipuri cu violențele de la proteste.

Dar X, în special, s-a dovedit a fi o platformă de discuții de extremă dreapta, scrie Politico. Lăsând la o parte intervenția directă a lui Musk, platforma a restabilit și contul lui Robinson. În prezent, acesta este interzis pe Instagram și Facebook.

Într-o declarație de luni, secretarul britanic de tehnologie Peter Kyle a declarat că este „de netăgăduit” că rețelele de socializare au oferit o platformă pentru protestatarii extremiști.

Conform Legii britanice privind siguranța online, platformele au datoria „de a lua măsuri ferme” împotriva conținutului care incită la violență sau care are legătură cu „infracțiuni de ordine publică agravate rasial sau religios”.

Platformele au responsabilitatea să împiedice apariția conținutului ilegal pe platforme sau să acționeze rapid pentru a-l elimina.

Nerespectarea acestor obligații e pasibilă de amenzi de până la 18 milioane de lire sterline – sau 10% din veniturile rețelelor sociale la nivel mondial - din partea  autorității de reglementare media Ofcom.

Sunder Katwala, directorul think tank-ului British Future, a declarat pentru POLITICO că platformele de socializare au nevoie de „voință și capacitate” pentru a elimina conținutul ofensator sau periculos, și că, în prezent, acestea sunt mai slabe decât în trecut în cazul X, dar și al Facebook și Tiktok.

Sara Khan, fost consilier pentru coeziune socială a fostului prim-ministru Rishi Sunak, i-a acuzat pe noii miniștri că nu ținut seama de raportul ei din 2021, scris în colaborare cu șeful Poliției Metropolitane, Mark Rowley  în care avertizat că anumite forme predominante de extremism nu sunt cuprinse de legislația existentă.

„Regulile noastre nu au reușit să evolueze odată cu această amenințare extremistă în creștere, există lacune în legislația noastră care le permite, de fapt, să opereze cu impunitate”, a declarat Khan pentru The Guardian în această săptămână.

Cum au izbucnit protestele

Marea Britanie se confruntă de șase zile cu proteste zgomotoase, din care multe au devenit violente, vizând moschei și hoteluri care găzduiesc solicitanți de azil. Premierul britanic Keir Starmer se străduiește să recâștige controlul asupra situației.

Pe 29 iulie, Southport, un oraș de coastă situat la circa 27 km nord de Liverpool, a fost zguduit de tragedie.

Trei fetițe - Bebe King, șase ani, Elsie Dot Stancombe, șapte și Alice Dasilva Aguiar, nouă - au fost înjunghiate mortal în timp ce participau la un atelier de dans cu tema Taylor Swift. Atacul a rănit alte 10 persoane, unele fiind în stare critică.

Un adolescent de 17 ani a fost arestat, iar ulterior poliția a dezvăluit că s-a născut în Cardiff, din părinți originari din Rwanda. El nu are legături cunoscute cu islamul.

Conform legislației britanice, suspecților de sub 18 nu le este făcută publică identitatea. Însă la câteva ore de la atac, rețelele de socializare au fost inundate de zvonuri false cu privire la istoricul său – inclusiv că ar fi existat o legătură islamistă cu crimele și că atacatorul era un solicitant de azil, acuzații pe care poliția le-a respins ulterior ca fiind neadevărate.

Manifestațiile au început cu perturbarea priveghiului public de după atac, de către persoane despre care forțele de ordine au spus că au legătură cu Liga Apărării engleze, de extremă-dreapta, o organizație care nu mai există.

În zilele care au urmat revoltei de la Southport, dezordinea a izbucnit în întreaga Anglie, precum și în Irlanda de Nord.

Resentimente islamofobe, care s-au răspândit dea- lungul timpului în Regatul Unit, au ieșit la suprafață. Potrivit datelor guvernului britanic din 2023, niciun grup religios nu s-a confruntat cu mai multe crime motivate de ură legate de credință decât musulmanii britanici. În anul care s-a încheiat în martie 2023, mai mult de 4 din 10 dintre toate infracțiunile înregistrate drept infracțiuni motivate de ură religioasă au fost împotriva musulmanilor.

Opiniile asupra imigrației și azilului i-au influențat, de asemenea, pe mulți dintre protestatari, care, conform grupului activist Hope not Hate, au folosit sloganul „opriți bărcile” – adoptat de fostul guvern conservator în timp ce încerca să oprească migrația prin traversările Canalului Mânecii în bărci mici.

Alții au scandat sloganuri rasiste, potrivit Telegraph. Imaginile de pe rețelele de socializare par să arate grupuri musulmane strigând „Allahu akbar” (Dumnezeu este cel mai mare) în timp ce se ciocneau cu manifestanții la Bolton.

Cât de răspândite sunt tulburările

A doua zi după revolta de la Southport, protestatari violenți s-au adunat la Londra, în afara Downing Street, pentru încleștări minore cu poliția.

În următoarele patru zile, au avut loc demonstrații violente de extremă-dreapta în mai mult de o duzină de orașe.

Cu excepția unei demonstrații la Belfast, toate protestele au avut loc în Anglia - majoritatea în orașe din Midlands și nordul Angliei, inclusiv Blackpool, Hull, Leeds, Manchester, Nottingham, Bolton, Liverpool și Sunderland. .

Atât în ​​Rotherham, cât și în Tamworth, hotelurile  găzduind solicitanți de azil care așteptau să fie procesați au fost vizate de rebeli. În Rotherham, protestatarii au pătruns în hotel, au încercat să-i dea foc și au blocat ieșirile în timp ce solicitanții de azil se aflau înăuntru. Hotelul din Tamworth a fost și el incendiat.

Alte evenimente sunt planificate în următoarele săptămâni, inclusiv un protest la Glasgow.

Cine se află în spatele revoltelor?

Mai multe personaje cunoscute pentru opiniile lor de extremă-dreapta, au oferit comentarii vocale pe rețelele de socializare în ultimele zile și au fost condamnate de guvern pentru agravarea tensiunilor prin postările lor.

Stephen Yaxley-Lennon, care operează sub pseudonimul Tommy Robinson, este de multă vreme unul dintre cei mai importanți activiști de extremă-dreapta și anti-musulmani din Marea Britanie, el fondând în 2009 defuncta Ligă a Apărării Engleze (EDL).

Potrivit Daily Mail, Robinson se află în prezent într-un hotel din Cipru, de unde a postat mai multe videoclipuri pe rețelele de socializare. Fiecare postare a fost vizualizată de sute de mii de ori și distribuită de personalități de dreapta din întreaga lume, inclusiv de fondatorul InfoWars, Alex Jones.

Mesajele variază de la afirmații conform cărora „ englezi nevinovați sunt vânați” la retorică anti-musulmană, cum ar fi „femeile noastre nu sunt carne halal”.

Robinson a urcat un videoclip la două zile după atacul de la Southport, în care îi îndemna pe suporteri să rămână calmi, iar susținătorii săi au subliniat în mod repetat că el a condamnat violența. Liga sa engleză de apărare a dispărut oficial de mai bine de un deceniu.

La rândul ei influencera Laurence Fox a agitat apele, scriind pe X că „este război” și „de decenii, fetele britanice au fost violate de barbari imigranți”. Acesta a fost vizionat de peste 3 milioane de ori.

„Deși mulți, sau chiar cei mai mulți dintre cei care au participat, nu fac parte din nicio organizație tradițională de extremă dreaptă, ei sunt inspirați de dezinformarea de extremă dreapta și se implică în activismul de extremă dreapta”, a subliniat organizația Hope not Hate.

„Declanșatorul acestor evenimente a fost atacul de la Southport, evenimentele din acest weekend s-au extins și acum provin dintr-un izvor comun de furie și adesea reciclează aceleași sloganuri de extremă-dreapta, în special „Enough is Enough”, „Stop the Boats” și „Salvați copiii noștri”, a adăugat aceasta.

Care a fost răspunsul guvernului?

Duminică, vizibil furios, Keir Starmer, a descris revoltele drept „huliganism de extremă-dreapta” și a promis că îi va pedepsi pe toți cei implicați.

Înainte de a deveni parlamentar, Starmer a fost directorul procuraturii publice a Marii Britanii. El a deținut acest rol în 2011, când revolte s-au declanșat la Londra după împușcarea de către poliție a bărbatului de culoare Mark Duggan, și s-au extins la nivel național.

Sub Starmer, în 2011, instanțele britanice au muncit și noaptea, în timp ce sistemul de justiție s-a pus în mișcare pentru a condamna peste 3.000 de persoane arestate în timpul tulburării.

Starmer a organizat luni o întâlnire de urgență a miniștrilor, înalților funcționari și șefilor închisorilor cunoscută (după sala în care se întâlnesc) drept COBR. El a promis că va „intensifica” justiția penală a Marii Britanii pentru a aresta și a urmări în justiție manifestanții violenți.

„Vom avea o armată de ofițeri specialiști, ofițeri din serviciu public, așa că vom avea destui ofițeri pentru a face față asta acolo unde avem nevoie de ei”, a spus Starmer.

Potrivit Consiliului Naţional al Şefilor Poliţiei, luni după-amiază, poliţiştii au arestat 378 de persoane în ultima săptămână în legătură cu tulburările. Unii dintre aceștia s-au prezentat deja în instanță .

Potrivit unei transcrieri a ședinței COBR, secretarul pentru Justiție, Shabana Mahmood, precum și serviciul penitenciar sunt încrezători că există suficientă capacitate în sistemul de justiție încărcat al Regatului Unit pentru a-i închide pe revoltații condamnați.

De asemenea, Downing Street a confirmat că în această etapă nu au fost făcute solicitări de la poliție pentru implicarea Forțelor Armate și că alte tactici anti-protest sunt de competența poliției.

Guvernul s-a confruntat cu critici din unele părți pentru răspunsul său la revolte – care este văzută pe scară largă drept primul mare test al tânărului premier Starmer.

James Cleverly, ministrul conservator de interne din opoziție, a declarat pentru GB News că guvernul laburist a avut un răspuns „întârziat” și că ar fi trebuit să convoace o reuniune de urgență a COBR mai devreme.