Qatargate: Vânătoarea din Belgia a oficialilor acuzați de corupție în Parlamentul European

Ministrul muncii din Qatar și un diplomat marocan au fost căutați discret de Belgia în cadrul anchetei Qatargate. 

Ar trebui sau nu arestate figurile cheie acuzate de coruperea Parlamentului European?

Aceasta este întrebarea care se află în centrul scandalului cunoscut sub numele de Qatargate - cele mai grave acuzații de corupție care au lovit instituțiile Uniunii Europene în ultimele decenii. În cadrul unei vaste anchete a poliției belgiene și a serviciilor de informații, importante personalități diplomatice și guvernamentale au fost acuzate că au efectuat plăți către membri ai Parlamentului European în schimbul influențării deciziilor în favoarea Qatarului și a Marocului.

În ianuarie, autoritățile belgiene au emis o notificare națională pentru arestarea ministrului muncii din Qatar, Ali Bin Samikh Al Marri, a consilierului său Bettahar Boudjellal și a ambasadorului Marocului în Polonia, Abderrahim Atmoun, potrivit rapoartelor poliției belgiene consultate de politico.eu.

Mai târziu în aceeași lună, Michel Claise, pe atunci judecătorul principal de instrucție în acest caz, a dispus anularea notificărilor de arestare.

La o dată ulterioară, au fost emise noi notificări de arestare pentru cei doi reprezentanți ai guvernului din Qatar, pentru ca apoi una dintre ele să fie din nou ridicată.

"Este destul de neobișnuit să emiți o notificare națională pentru arestarea cuiva și apoi să o ridici doar o săptămână mai târziu, cu excepția cazului în care, între timp, persoana a fost găsită de poliție sau dacă ceva în cadrul anchetei stinge complet pista", a declarat Anthony Rizzo, avocat și profesor de drept la universitatea ULB din Bruxelles, care s-a confruntat uneori cu Claise.

Activitate criminală

În cazul lui Atmoun, Claise a întocmit prima cerere către autoritățile franceze la 5 ianuarie pentru a îngheța bunurile diplomatului marocan în Franța, inclusiv un hotel de trei stele și un apartament, precum și orice conturi bancare pe care acesta le-ar putea avea, arată documentele.

El a urmat a doua zi cu o notificare națională pentru arestarea lui Atmoun. Notificările pentru arestările lui Boudjellal și Al Marri au fost emise la 11 ianuarie.

Claise a întocmit apoi actele pentru a solicita mandate europene de arestare și notificări roșii ale Interpolului pentru Atmoun pe 12 ianuarie.

Cererile lui Claise susțin că "în cadrul activității sale într-o organizație criminală, domnul Atmoun, în calitate de corupt, a primit fonduri de la autoritățile marocane pentru a proceda la diverse acte de corupție față de funcționari publici (membri ai Parlamentului European) sau asistenții acestora, pentru a influența deciziile din Parlament în favoarea regatului Marocului".

Notificările de arestare pentru toți cei trei bărbați au fost ridicate la 18 ianuarie. Dar asta nu înseamnă că nu mai erau căutați.

Mai sunt căutați?

În aceeași zi, au fost emise mandate oficiale de arestare belgiene pentru Boudjellal și Al Marri. Mandatele de arestare sunt diferite de notificările de arestare, deoarece acestea înseamnă că subiectul poate fi încarcerat, spre deosebire de a fi ținut în arest preventiv pentru o perioadă de până la 48 de ore.

Două luni mai târziu, procurorii au cerut ajutorul poliției din străinătate. Aceștia au solicitat mandate de arestare europene și notificări roșii Interpol pentru Al Marri și Boudjellal, pentru acuzații de corupție, spălare de bani și participare la o organizație criminală. În cerere se specifica faptul că Qatar și Marocul nu ar trebui să fie informate despre notificarea roșie.

Până în acest moment, autoritățile au emis, de asemenea, noi notificări naționale pentru arestarea lui Boudjellal și Al Marri în Belgia.

Dar discuțiile nu s-au terminat aici. La 16 mai anul acesta, Claise a ridicat temporar notificările naționale și internaționale pentru arestarea lui Al Marri. Din documente nu reiese clar dacă acestea au fost reimpuse ulterior.

Marea întrebare este de ce procurorii s-au tot răzgândit. Circulă diverse zvonuri, dar nimic nu a fost confirmat.

Vineri, presa belgiană a afirmat că mandatul de arestare a lui Al Marri a fost ridicat în schimbul ajutorului acordat de Qatar în negocierea eliberării lui Olivier Vandecasteele, un lucrător umanitar belgian care este deținut în Iran de mai bine de un an.

Ulterior, în aceeași zi, prim-ministrul Alexander De Croo a declarat că "nu a existat niciodată vreo legătură cu vreun alt caz pentru a asigura eliberarea lui Olivier Vandecasteele" sau a celorlalți trei cetățeni europeni eliberați de Iran la scurt timp după aceea. El a adăugat că Omanul, și nu Qatar, a fost cel care a facilitat negocierile.

Imunitatea diplomatică

Un alt factor care complică și mai mult o eventuală arestare este faptul că atât Al Marri, cât și Atmoun ar putea invoca imunitatea diplomatică. Ministrul muncii din Qatar ar putea fi protejat de arestare dacă ar călători în străinătate în numele țării sale, în timp ce Atmoun ar fi scutit de urmărire penală în calitate de ambasador dacă ar fi găsit în Polonia, unde se află în mod oficial.

Cu toate acestea, un mandat european de arestare pentru Atmoun ar putea fi "executat fără rezerve în orice țară din Uniunea Europeană, cu excepția Poloniei", potrivit Jessicăi Finelle, o avocată franceză specializată în drept penal.

De la izbucnirea scandalului, în decembrie anul trecut, Al Marri nu a mai pus piciorul oficial în Uniunea Europeană. Cu toate acestea, el a călătorit în Iordania pentru a se întâlni cu omologul său palestinian; a vizitat Marocul și, de asemenea, a călătorit la Geneva, în Elveția, în iulie, când a fost președintele unei conferințe în cadrul celei de-a 111-a ediții a Organizației Internaționale a Muncii - o agenție a Națiunilor Unite al cărei mandat este de a promova justiția socială și economică prin stabilirea standardelor internaționale de muncă.

La rândul său, Atmoun "a petrecut mult timp în reședința sa" după ce a apărut vestea scandalului de corupție, potrivit unui raport declasificat al serviciilor secrete belgiene, inclus în documentele poliției consultate de POLITICO. El plănuise să petreacă sărbătorile de Anul Nou în Maroc, dar a plecat mai devreme, păstrând secretă data zborului. El și-a atribuit graba, adaugă raportul, la starea de sănătate precară a mamei sale.

Interpolul a refuzat să comenteze dacă au fost emise notificări roșii pentru cei trei bărbați. Europol și Eurojust, agențiile responsabile pentru mandatele de arestare europene, au trimis întrebările la biroul procurorului federal belgian, care nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Ministerul francez de Interne a refuzat, de asemenea, să comenteze. Atmoun, Boudjellal, Al Marri și ambasadele Qatarului și Marocului nu au răspuns la solicitările de comentarii. Ministrul afacerilor externe din Maroc a negat implicarea țării în scandalul Qatargate. Qatarul a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi intervenit în democrația UE.