Provocările Maltei la preşedinţia Uniunii Europene

Premierul Maltei, Joseph Muscat, promite că ţara sa va asigura o preşedinţie a UE pragmatică, adaptată îngrijorărilor legate de ieşirea Marii Britanii din blocul european şi alegerile din Franţa şi Germania.

Malta nu şi-a imaginat vreodată că va fi nevoită să asigure preşedinţia rotativă a UE într-o perioadă cu mari provocări, dar va urma o linie pragmatică, în acord cu valorile europene, a afirmat Joseph Muscat miercuri, cu ocazia unei vizite la La Valletta a şefului Comisiei Europene Jean-Claude Juncker.

Scopul Maltei este să reunifice o Europă fragmentată, a subliniat Muscat, citat de EurActiv, referindu-se la sloganul ales de ţara sa pentru preşedinţia UE: „rEUnion“.

„Toate lucrările pe care le vom realiza în următoarele şase luni se vor transforma în adevărate schimbări în viaţa familiilor şi cetăţenilor europeni“, a insistat premierul maltez.

Seduşi de promisiunile cu soluţii naţionale eficiente la problemele lor, cetăţenii europeni se îndepărtează de Bruxelles, şi-a exprimat regretul la rândul său vicepremierul maltez Louis Grech într-o întâlnire cu presa. Creşterea în popularitate a extremiştilor şi naţionaliştilor aduce divergenţe printre liderii europeni, care întâmpină dificultăţi în a ajunge la un acord asupra viitorului UE, a adăugat el.

În martie, UE va sărbători 60 de ani de la semnarea Tratului de la Roma. Cu această ocazie, şefii de stat şi guvern din UE sunt îndemnaţi să aprobe o nouă viziune pentru blocul european în 27, după retragerea Marii Britanii. Pregătirile acestui eveniment vor începe pe 3 februarie la summitul din Malta.

„Trebuie să ţinem la fundamentele noastre. Nu trebuie să creăm iniţiative care ar putea accentua tensiunile existente“, a apreciat vicepremierul maltez, potrivit căruia UE nu este pregătită pentru modificarea tratatelor.

Priorităţile Maltei

Prin urmare, Malta vrea să lucreze la „un program care contează cu adevărat“, punând accent pe migraţie, terorism, securitate şi piaţa internă. Incluziunea socială va figura de asemenea în fruntea listei cu priorităţi, în vederea redresării căderii socio-economice provocate de criza economică, notează EurActiv.

Potrivit lui Muscat, Europa suferă din cauza adâncirii inegalităţilor, lipsei unei redistribuiri adecvate a resurselor, precum şi a unor politici care să încurajeze creşterea.

El a denunţat totodată conceptul „corect politic“, promiţând să găsească soluţii fondate pe noţiunea de solidaritatea între popoare.

În ceea ce priveşte migraţia, Malta, aflată în prima linie a crizei provocate de acest fenomen, vrea întărirea controalelor la frontierele UE, reformarea sistemului de azil în Europa şi transformarea Biroului european de sprijin pentru azil într-o adevărată agenţie.

Dacă Londra va activa articolul 50 în martie acest an, aşa cum şi-a propus, Brexitul va fi un alt subiect important pentru preşedinţia malteză. Fosta colonie britanică, o aliată tradiţională a Londrei la Bruxelles, va fi astfel însărcinată cu organizarea primelor runde de negocieri de divorţ între UE şi Marea Britanie.

Oficialii maltezi, a căror ţară asigură totodată preşedinţia Commonwealth-ului, spun că rar le-a fost dat să vadă o unitate atât de mare între statele membre UE precum cea manifestată în contextul pregătirii importantelor negocieri cu Londra. El şi-a exprimat speranţa că această unitate nu va dispărea odată cu activarea articolului 50 de către premierul britanic Theresa May şi lansarea negocierilor.

Apropierea României şi Bulgariei de spaţiul Schengen

Referitor la România şi Bulgaria, Malta şi-a propus să îmbunătăţească accesul lor la sistemul de control al frontierelor Schengen.

Un anunţ în acest sens a fost făcut de ministrul maltez de Interne Carmelo Abela în faţa deputaţilor din Comisia Juridică a Parlamentului European, informează joi Novinite, citată de Agerpres.

„După cum ştiţi, eliminarea controalelor la frontierele interne necesită decizia unanimă a Consiliului de Miniştri al UE. Până atunci, preşedinţia malteză a UE va încerca să îmbunătăţească, cât de mult poate, accesul Bulgariei şi României la bazele de date respective, inclusiv la sistemul de intrare-ieşire de-a lungul frontierelor externe“, a declarat Abela.

Juncker: Brexitul nu înseamnă sfârşitul integrării europene

Prezent alături de Muscat, Juncker a declarat că UE trebuie să arate că plecarea Marii Britanii nu înseamnă şi sfârşitul integrării europene.

„Ar fi o eroare gravă să consideri Brexitul drept începutul sfârşitului“, a spus şeful Comisiei Europene.

Malta, care a aderat la zona euro în 2008, a trecut cu bine peste criza financiară. De fapt, spre deosebire de alte ţări de la Marea Mediterană, Malta nu are datorii şi situaţia sa este stabilă.