Propunerea UE: muncă şi la pensie

Creşterea vârstei de pensionare şi măsuri flexibile pe piaţa muncii sunt două soluţii avansate de Comisia Europeană pentru asigurarea pensiilor în următorii ani. Parlamentul European a discutat astăzi proiectul de reformă a sistemelor de pensii, în condiţiile în care studiile arată că europenii sunt tot mai bătrâni.

„Către sisteme europene de pensii adecvate, viabile şi sigure" este raportul din strategia Europa 2020 dezbătut în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg. Raportul arată cauzele îmbătrânirii populaţiei Europei şi oferă soluţii pentru sistemele de pensii din fiecare stat membru. Experţi de la European Policy Centre, un think-tank din Bruxelles, spun că Europa are „o nevoie enormă" de reformare a pensiilor, care ar scoate-o din declinul economic al ultimilor ani. 

Cum arată acum piaţa muncii

Europenii nu mai intră pe piaţa muncii de la vârste tinere - fie din cauza şomajului în cazul tinerilor necalificaţi, fie din cauza studiilor prelungite, în cazul altora. Astfel, viaţa profesională a angajatului european e marcată de perioade de inactivitate. În plus, populaţia părăseşte piaţa muncii înainte de a împlini vârsta legală de pensionare. De asemenea, numărul europenilor care intră pe piaţa muncii e în scădere, iar populaţia UE cu vârstă de muncă va începe să scadă începând cu 2012.  

Citeşte cum reacţionează statele membre UE la propunerile pentru reforma pensiilor

Pensii neplătite?

La toate problemele populaţiei Europei, criza financiară a mai adăugat şomaj şi creşterea deficitelor bugetare, astfel că majoritatea sistemelor de pensii şi-au arătat vulnerabilitatea. „Criza financiară, combinată cu schimbările demografice, va avea un impact asupra sistemelor de pensii. Din cauza ratei mai ridicate a şomajului, a creşterii mai lente, a randamentului mai mic al investiţiilor şi a deficitelor publice mai mari va fi mult mai dificil pentru sistemele de pensii să ofere pensii adecvate sau, în unele cazuri, să-şi onoreze contractele", a spus raportorul PE, Ria Oomen-Ruijten. 

Raportul discutat de europarlamentari  propune soluţii care ar trebui aplicate în toate statele membre: creşterea vârstei de pensionare, muncă şi la pensie, descurajarea concedierii celor mai în vârstă, stabilitate la locurile de muncă, contracte flexibile, mobilitate cât mai mare în interiorul UE, sisteme alternative de pensii cât mai solide. Una dintre cele mai mari provocări pentru a avea garanţia că pensiile pot fi plătite este ca numărul angajaţilor să crească şi aceştia să muncească mai mult timp.

Ce spun cifrele

Statisticile UE arată că, în prezent, studenţii nu părăsesc băncile universităţilor până la vârsta de 25 de ani, după care muncesc doar până la 65 de ani. Aceleaşi statistici arată şi că vor fi din ce în ce mai mulţi europeni în următorii 50 de ani care vor avea nevoie de îngrijire din partea unui membru al familiei, ceea ce ar încetini sporul de muncă. Populaţia Bulgariei va îmbătrâni cel mai mult în următorii 50 de ani, arată biroul de statistici al CE, Eurostat. Din cauza dezechilibrului demografic dintre numărul de naşteri şi cel al deceselor, dintre numărul de imigranţi şi de emigranţi, ţări precum România, Polonia, Letonia, Lituania, Danemarca şi Ungaria vor avea şi ele un număr tot mai mare de bătrâni. 

Piaţa muncii pentru bunici

Raportul mai arată că ţările în care a fost majorată vârsta legală de pensionare sau care urmează să facă acest lucru trebuie să încurajeze, prin scutiri de impozite şi contribuţii la asigurările sociale, continuarea activităţii profesionale a persoanelor în vârstă. Munca şi pensionarea trebuie îmbinate la fel ca şi aplicarea de măsuri descurajatoare care să îngreuneze concedierea persoanelor în vârstă. De asemenea, e necesară promovarea unei culturi a îmbătrânirii active. 

Fonduri de pensii suplimentare

O altă soluţie se referă la creşterea mobilităţii forţei de muncă în UE. „Încrederea cetăţenilor va creşte odată ce vor fi eliminate obstacolele din calea mobilităţii interne şi transfrontaliere", arată raportul citat. O altă măsură necesară este creşterea contribuţiei la fonduri de pensii suplimentare şi formarea unei culturi în rândul tinerilor care să încurajeze contribuţiile suplimentare cât mai devreme. „Un sistem modern, care recunoaşte libertatea de circulaţie în Europa, nu se limitează la pensiile din cadrul primului pilon (pensia minimă în cazul unor ţări europene, pensia contributorie în cazul României), ci se bazează pe presupunerea că noua generaţie are nevoie de mobilitate. Cu alte cuvinte, este vizat un sistem în care vor fi furnizate soluţii nu numai pentru nevoile prezente, ci şi pentru cele viitoare", mai arată raportul.

Previziuni

Raportul dintre numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani şi populaţia activă se va dubla până în 2060.

În 2008 erau patru persoane angajate pentru fiecare pensionar.

În 2020, cifra corespunzătoare va fi de 5 persoane active pentru fiecare pensionar.

În 2060 vor fi două persoane încadrate în muncă pentru fiecare pensionar.