Propunerea Ucrainei pentru relansarea discuțiilor între Europa și Rusia. Armistițiul dorit de Kiev

Ucraina dorește ca Europa să contribuie la relansarea eforturilor de pace blocate cu Rusia prin promovarea unui prim pas limitat: oprirea atacurilor asupra aeroporturilor de ambele părți.

Ideea, lansată de ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha, le-ar oferi liderilor europeni un rol concret în diplomație într-un moment în care negocierile conduse de Statele Unite între Moscova și Kiev au încetinit, iar președintele rus Vladimir Putin a arătat puțin interes pentru un acord mai amplu care să pună capăt războiului.

„Probabil avem nevoie de un nou rol al Europei în eforturile noastre de pace”, a declarat Sybiha pentru POLITICO, în marja unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE la Bruxelles. „Poate vom încerca să rezolvăm sau să obținem un așa-numit armistițiu al aeroporturilor.”

Propunerea s-ar concentra pe un acord limitat între Moscova și Kiev privind abținerea reciprocă de la lovirea aeroporturilor. Oficialul ucrainean a argumentat că Putin ar putea avea un interes să accepte un astfel de acord, dat fiind că marile hub-uri rusești de transport — inclusiv Aeroportul Internațional Șeremetievo din Moscova și Aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg — devin tot mai vulnerabile la atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune.

„Poate că aliații noștri europeni, prin crearea unei platforme sau poate a unui grup ad-hoc, ar putea discuta [despre armistițiul aeroporturilor]”, a spus el, adăugând că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a discutat deja ideea cu unii lideri europeni.

Însă Kievul nu cere Europei să înlocuiască Washingtonul. Mai degrabă, a spus Sybiha, orice efort european ar trebui să consolideze diplomația condusă de SUA și să evite crearea unor canale paralele de negociere.

„Ar trebui să fie o cale complementară — nu în locul, nu ca alternativă”, a subliniat acesta, adăugând că Europa ar trebui să vorbească „pe o singură voce”.

Europa își analizează rolul

Propunerea lui Sybiha vine în contextul în care mai mulți lideri europeni susțin că Europa are nevoie de un rol mai direct în diplomația referitoare la Ucraina.

Președintele francez Emmanuel Macron a evocat posibilitatea unor discuții directe cu Putin, în timp ce ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat pentru Welt am Sonntag, în weekend, că Europa ar trebui să aibă un loc la masa negocierilor. De asemenea, premierul Albaniei, Edi Rama, a spus luna trecută pentru POLITICO că refuzul de a dialoga cu conducerea Rusiei a fost „o greșeală strategică”.

Până acum, oficialii de rang înalt ai UE au fost precauți, argumentând că Putin nu a arătat o intenție serioasă de a opri războiul. Însă șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a deschis luni calea unei discuții privind rolul Europei, afirmând că miniștrii de externe vor aborda subiectul la reuniunea de la sfârșitul acestei luni.

Luni, Kallas a respins de asemenea sugestia lui Putin ca fostul cancelar german Gerhard Schroeder — angajat de lungă durată al unor companii de stat ruse — să preia rolul de mediator în numele Europei.

Sybiha a glumit spunând că Putin l-ar putea la fel de bine nominaliza pe actorul american de filme de acțiune Steven Seagal sau pe actorul francez Gérard Depardieu, ambii simpatizanți cunoscuți ai Rusiei lui Putin.

Potrivit unui oficial european familiarizat cu discuția, ministrul ucrainean de externe a prezentat propunerea privind armistițiul aeroporturilor miniștrilor de externe ai UE în cadrul unei reuniuni cu ușile închise. Oficialul a invitat la prudență, spunând că miniștrii trebuie mai întâi să definească ce dorește Europa să obțină de la un contact direct cu Moscova.

UE „nu poate acționa orbește”, a spus oficialul, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a discuta conversații private.

Noi sancțiuni pentru Rusia

Discuțiile de luni de la Bruxelles au inclus și o reuniune la nivel înalt privind întoarcerea copiilor ucraineni răpiți de Rusia, la care au participat Sybiha, Kallas și ministrul canadian de externe Anita Anand.

Doar aproximativ 2.100 de copii au fost readuși în Ucraina, în jur de 20.000 fiind încă dispăruți.

„Sunt mamă a patru copii, iar aceasta este ziua de după Ziua Mamei în America de Nord”, a declarat Anand pentru POLITICO înaintea reuniunii. „Mai avem foarte mult de muncă pentru a-i aduce pe copii acasă la mamele lor, la familiile lor, în țara lor. Și aceasta este absolut o prioritate pentru Canada.”

Kallas a anunțat sancțiuni împotriva a peste 20 de persoane implicate în răpirea copiilor ucraineni, în timp ce Anand a punctat că statele cu viziuni similare ar trebui să colaboreze pentru a umple golurile lăsate de marile puteri.

„Într-o lume în care hegemonii părăsesc spațiul, fie în economia globală, fie în apărare și securitate, puterile mijlocii precum Canada trebuie să intervină și să umple acel spațiu”, a spus ea.

Sybiha a descris inițiativa privind drept o parte a unui impuls diplomatic mai amplu de susținere a Ucrainei. El a menționat și împrumutul de 90 de miliarde de euro din partea UE, stabilizarea liniei frontului și noi acorduri de apărare cu țările din Golf în calitate de semne că Kievul are acum mai multă influență în eventualele negocieri viitoare cu Putin.

Candidatura Ucrainei la aderarea la Uniunea Europeană este o componentă esențială pentru această pârghie, a spus Sybiha. Aderarea la UE reprezintă o parte fundamentală a „garanțiilor de securitate” de care Kievul are nevoie înainte de a putea semna un acord de pace, iar obiectivul rămâne un „acord de aderare” care să fie semnat în 2027, și nu formule mai limitate, precum „aderarea asociată”, idee vehiculată de Germania, a adăugat el.