Prima victimă a scandalului Panama Papers. Premierul Islandei, acuzat de conflict de interese, a decis să-şi prezinte demisia

Premierul Islandei Sigmundur David Gunnlaugsson, acuzat de conflict de interese în urma dezvăluirilor Panama Papers, a anunţat marţi că va demisiona, după ce preşedintele Olafur Ragnar Grimsson a refuzat să dea curs propunerii sale de dizolvare a Parlamentului.

Anunţul privind demisia premierului islandez, primul înalt oficial care cade victimă în scandalul Panama Papers, a fost făcut de oficiali ai formaţiunii acestuia, Partidul Progresului.

„Premierul a informat grupul parlamentar (al Partidului Progresului) că va demisiona din funcţie“, a declarat marţi, în direct la televiziune, Sigurdur Ingi Johannsson, vicepreşedinte al partidului şi ministru al Agriculturii.

Peste 10.000 de persoane au ieşit în stradă luni pentru a cere demisia premierului Gunnlaugsson, iar opoziţia a depus o moţiune de cenzură pe fondul dezvăluirilor din scandalul Panama Papers.

Gunnlaugsson se află sub o presiune publică uriaşă după scurgerea masivă de informaţii Panama Papers, care dezvăluie implicarea soţiei sale într-o companie offshore şi care ar putea să aibă legături cu colapsul financiar al unor bănci islandeze în 2008. Opoziţia a cerut demisia sa, susţinând că premierul este prins într-un conflict de interese uriaş.

Documente obţinute de la casa de avocatură Mossack Fonseca dezvăluie cum premierul islandez Sigmundur David Gunnlaugsson, 41 de ani, şi soţia sa au deţinut în secret o companie offshore care a investit milioane de dolari în obligaţiuni, în timp ce ţara lor se confrunta cu criza financiară.

Când David Gunnlaugsson a devenit prim-ministru, în 2013, ascundea un secret care i-ar fi putut afectat cariera politică. El şi soţia sa au împărţit acţionariatul unei companii offshore din Insulele Virgine Britanice încă din 2009 când Gunnlaugsson a ajuns în legislativ. Câteva luni mai târziu el şi-a vândut acţiunile soţiei pentru un dolar.

Compania lor a deţinut obligaţiuni care valorau iniţial milioane de dolari în trei banci gigant din Islanda. Acestea au intrat în colaps în timpul crizei financiare globale din 2008, iar compania sa a devenit creditor în dosare de insolvenţă.

Guvernul condus de Gunnlaugsson a negociat anul trecut un acord cu creditorii, fără a dezvălui însă miza financiară a familiei sale. Gunnlaugsson a refuzat să recunoască dacă interesele familiei sale i-au influenţat sau nu deciziile.

Într-un interviu realizat de un partener media al ICIJ (Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie), Reykjavik Media, Gunnlaugsson a negat ascunderea activelor. Patru zile mai târziu, soţia sa a făcut publică povestea, postând un comentariu pe Facebook în care afirma că societatea i-a aparţinut ei, nu lui, şi că ea a plătit toate taxele aferente.

Premierul Islandei a cerut marţi preşedintelui să declanşeze procedurile pentru dizolvarea Parlamentului, însă propunerea sa a fost respinsă.

Preşedintele Grimsson, revenit în grabă dintr-o călătorie privată în Statele Unite, a declarat că nu este pregătit să dizolve parlamentul (Althing) până când nu vor fi explorate toate opţiunile. El a explicat, după o discuţie avută cu premierul Gunnlaugsson, că doreşte să se consulte cu Partidul Independenţei, aliat al premierului şi al formaţiunii sale, Partidul Progresului, pentru a-i cunoaşte poziţia.

Investigaţia jurnalistică Panama Papers, coordonată de publicaţia germană „Suddeutsche Zeitung“ şi de ICIJ, relevă că numeroase personalităţi politice şi din alte domenii şi-ar fi ascuns investiţiile prin companii offshore, evitând astfel plătirea de taxe şi impozite.