Prima dezbatere dintre candidaţii la funcţia de şef al Comisiei Europene a dezvăluit diferenţele de viziune în privinţa Europei

Universitatea din Maastricht a organizat luni prima „dezbatere prezidenţială europeană“, la care au participat patru dintre principalii candidaţi la preşedinţia Comisiei Europene. Parlamentarii europeni şi-au prezentat propriile viziuni pentru viitorul Europei, construite pe platformele formaţiunilor politice din care fac parte.

Potrivit Mediafax, dezbaterea a încercat să trezească interesul celor aproape 400 de milioane de alegători europeni, cu mai puţin de patru săptămâni înaintea scrutinului pentru Parlamentul European, ameninţat de ascensiunea extremiştilor şi de perspectiva unui absenteism masiv.

La discuţii au participat conservatorul Jean-Claude Juncker, socialistul Martin Schulz, liberalul Guy Verhofstadt şi reprezentanta ecologiştilor, Ska Keller.

Este necesară o „schimbare radicală" spre o Europă mai eficientă şi mai bine integrată, condusă de un „leadership puternic" al unei Comisii debarasate de fidelitatea faţă de Berlin şi Paris, a afirmat Guy Verhofstadt, fost premier al Belgiei, foarte ofensiv şi critic la adresa bilanţului Comisiei în exerciţiu, condusă de Jose Manuel Barroso.

„Vreau un vot al cetăţenilor, nu o dezbatere în spatele uşilor închise", a afirmat, la rândul său, Martin Schulz, actualul preşedinte al Parlamentului European.

În conformitate cu Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare în 2009, şefii de stat şi de Guvern din UE vor trebui, pentru prima dată, să ţină cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European în desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene.

Combativă, cea mai tânără şi singura femeie dintre cei patru, eurodeputatul german Ska Keller, în vârstă de 32 de ani, a denunţat preluarea temelor vehiculate de extrema-dreaptă de către partidele de centru-dreapta. „Aceasta nu face decât să le întărească şi este foarte periculos", a atras atenţia Ska Keller.

„Nu voi dialoga" cu aceste mişcări, a răspuns Jean-Claude Juncker, întrebat de contracandidatul său liberal în legătură cu prezenţa euroscepticilor declaraţi în rândul PPE, printre care fostul premier italian Silvio Berlusconi. Fostul premier luxemburghez a reafirmat că recentele declaraţii ale lui Berlusconi cu privire la germani l-au "revoltat".

Partidele populiste „au un ţap ispăşitor pentru orice, dar nicio soluţie pentru nimic", a avertizat, la rândul său, germanul Martin Schulz.

Imigraţia şi criza din Ucraina, printre temele dezbaterii

În ceea ce priveşte imigraţia, cei trei „veterani" ai politicii europene au convenit asupra necesităţii unei imigraţii economice controlate. Ska Keller s-a situat însă pe o poziţie diferită şi a pledat în favoarea unei deschideri mai mari pentru refugiaţi şi solicitanţii de azil.

În schimb, Martin Schulz a subliniat că lupta trebuie dusă împotriva reţelelor de trafic pentru imigranţii ilegali. Imigraţia „va fi una dintre priorităţile mele" în cazul alegerii în fruntea Comisiei, a promis Schulz.

În privinţa economiei, candidaţii au susţinut necesitatea depăşirii crizei şi austerităţii, prin crearea de noi locuri de muncă.

De asemenea, cei patru politicieni au admis necesitatea unei riposte europene la adresa Rusiei pentru acţiunile din Ucraina, dar care să nu ameninţe pacea. „Nu vrem un al treilea război mondial într-un secol" pe continentul european, a afirmat Jean-Claude Juncker.

Liberalul Guy Verhofstadt a pledat însă pentru un răspuns mai ferm: „Nu avem curajul să ne luăm de oligarhii" ruşi, a deplâns el, respingând, totuşi, pentru viitorul apropiat, opţiunea sancţiunilor economice împotriva Rusiei dincolo de sancţiunile decise de UE.

De la dezbaterea organizată în Olanda a lipsit grecul Alexis Tsipras, liderul formaţiunii Syriza şi candidat al Stângi radicale, care a fost invitat, dar a invocat agenda încărcată.

Cei patru candidaţi la preşedinţia Comisiei Europene participă marţi, la Parlamentul European, la a doua dezbatere pe teme europene. De altfel, alte dezbateri vor avea loc în mai multe ţări europene în săptămânile următoare, înainte de o mare dezbatere în cinci, programată la 15 mai, care urmează să fie transmisă în majoritatea celor 28 de ţări membre ale Uniunii Europene.