Preşedintele Ucrainei cere NATO să accelereze aderarea ţării sale la Alianţă pentru a trimite un semnal Rusiei

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat marţi un apel către NATO să accelereze aderarea ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică pentru a trimite 'un adevărat semnal' Rusiei, care a protestat imediat pe fondul tensiunilor crescânde în jurul conflictului din estul Ucrainei, relatează AFP.

,NATO este singura cale spre a pune capăt războiului din Donbas' (teritoriu din estul ţării unde armata ucraineană luptă împotriva separatiştilor proruşi)'', a scris Zelenski într-un tweet adresat secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg, după o convorbire telefonică avută cu acesta.

,,Planul de acţiune pentru aderare va fi un adevărat semnal pentru Rusia'', a adăugat el. Câteva minute mai târziu, Kremlinul a declarat că o aderare a Ucrainei la NATO va agrava conflictul între separatiştii proruşi şi forţele ucrainene.

,,Ne îndoim foarte mult că aceasta va ajuta Ucraina să îşi rezolve problemele interne.Din punctul nostru de vedere, aceasta va înrăutăţi şi mai mult situaţia'', a declarat jurnaliştilor Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse. Rusia nu încetează să denunţe extinderea spre est a NATO, alianţă militară condusă de SUA, drept o ameninţare pentru securitatea sa.

Convorbirea telefonică între Zelenski şi Stoltenberg intervine pe fondul tensiunilor ruso-ucrainene crescute, Kievul acuzând Rusia de comasarea de trupe şi echipamente la frontierele sale din nord şi est, precum şi în peninsula Crimeea, anexată de Rusia. Aceste schimburi de declaraţii belicoase şi intensificarea confruntărilor armate cu separatiştii proruşi în Donbas suscită temeri privind escaladarea conflictului început în 2014.

Secretarul general al NATO şi-a exprimat marţi 'îngrijorarea' faţă de activităţile militare ruse în Ucraina, în cadrul discuţiei telefonice cu preşedintele Volodimir Zelenski. 'I-am telefonat preşedintelui Zelenski pentru a-mi exprima profunda preocupare faţă de activităţile militare ale Rusiei în Ucraina şi în jurul ei şi faţă de încălcările continue ale încetării focului', a explicat Jens Stoltenberg într-o postare pe Twitter.

"NATO susţine ferm suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi rămânem ataşaţi parteneriatului nostru strâns", a adăugat el. Ucraina anunţase încă în decembrie că speră să se alăture în 2021 la Planul de acţiune în vederea aderării (MAP) la NATO, o etapă preliminară aderării, în pofida opoziţiei Moscovei şi a conflictului armat cu separatiştii sprijiniţi militar şi financiar de Rusia.

Susţinute în special de SUA, Polonia şi ţările baltice, Ucraina şi Georgia, care cooperează strâns cu Alianţa Nord-Atlantică, îşi exprimă de câţiva ani dorinţa de a adera la NATO. Kievul şi Tbilisi au sperat să adere la MAP în timpul Summitului NATO din mai 2008 de la Bucureşti, dar mai multe capitale occidentale, în special Parisul şi Berlinul, nu au susţinut această idee, pentru a menaja Rusia.

Trei luni mai târziu, un război fulger de cinci zile între Georgia şi Rusia s-a soldat cu înfrângerea Tbilisi-ului şi cu recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud şi a Abhaziei - două regiuni separatiste georgiene - de către Moscova. În 2014, Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, după o revoluţie prooccidentală în Ucraina.

Peste câteva săptămâni, un conflict armat a izbucnit în estul Ucrainei cu rebelii separatişti proruşi. Evoluţiile din ultimele săptămâni la frontiera dintre Rusia şi Ucraina au generat însă temeri privind reluarea ostilităţilor la scară mare.

Reprezentanţi ai ţărilor membre ale Alianţei s-au reunit la 1 aprilie pentru "un schimb de opinii cu privire la securitatea în regiunea Mării Negre", a indicat un purtător de cuvânt al NATO. "Acţiunile destabilizatoare ale Rusiei subminează eforturile desfăşurate pentru a dezamorsa tensiunile datorită acordului din 27 iulie 2020 negociat de OSCE", a spus purtătorul de cuvânt citat. "Rămânem vigilenţi şi continuăm să monitorizăm situaţia îndeaproape", a adăugat acesta.

Zelenski a primit asigurări din partea premierului britanic în confruntarea cu Rusia 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina se simte susţinută de Marea Britanie şi alte ţări din G7 în confruntarea cu Rusia, după o convorbire telefonică cu premierul britanic Boris Johnson, transmite Reuters.

"Acţiunile recente ale Rusiei reprezintă o provocare serioasă pentru securitatea Ucrainei, a membrilor @NATO şi a întregii Europe", a scris preşedintele Zelenski într-o postare pe Twitter. 

"Simţim că Ucraina nu este singură", a adăugat şeful statului ucrainean.

Volodimir Zelenski a mai scris că un plan de acţiune pentru aderarea la NATO reprezintă o prioritate maximă pentru Kiev.

Şi Belarusul concentrează trupe la frontiera cu Ucraina 

Belarusul a anunţat că, “în cadrul activităţilor defensive, pentru a proteja teritoriul împotriva unor eventuale atacuri ale unui adversar potenţial”, conducerea republicii a decis să concentreze trupe la frontiera cu Ucraina.

Astfel, coloane de blindate şi vehicule militare au fost trimise în zona oraşelor Gomel (n.red- graniţa Belarus-Ucraina-Rusia) şi Brest (n.red - graniţa Polonia-Belarus-Ucraina), de-a lungul autostrăzilor şi căilor ferate.

La sfârşitul lunii martie, au existat informaţii despre deplasări de tancuri în districtul Pinsk din Regiunea Brest, lângă frontiera cu Ucraina. Manevrele au fost associate însă cu activităţi militare planificate anterior. Astfel, la sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie, în această regiune se desfăşoară exerciţii ale Brigăzii 38 Desant-Asalt, care au fost anunţate anterior de Ministerul Apărării al Republicii Belarus pe contul său de Twitter.

Şeful Departamentului de Sociologie din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Naţionale de Ştiinţe din Minsk, Nikolai Şchecin, consideră că un război în Ucraina este inevitabil. Potrivit acestuia, evitarea unui război în Ucraina nu va fi posibilă, deoarece “confruntările civile din această ţară sunt întreţinute în mod artificial”, iar Kievul manifestă “isteria militară” şi încearcă să “rezolve prin forţă problemele economice ale ţării”. Ca urmare, autorităţile de la Minsk trebuie să adopte o serie de măsuri adecvate în domeniul apărării şi să consolideze legislaţia în ceea ce priveşte asigurarea securităţii ţării, susţine  expertul bielorus.