Video Premiul Nobel pentru Pace 2025 a fost câștigat de Maria Corina Machado. Cum a reacționat lidera opoziției venezuelene când a primit vestea
0Comitetul Nobel din Norvegia a anunțat vineri, 10 octombrie, de la ora 12.00, câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace 2025, cel mai prestigios premiu internațional acordat persoanelor și organizațiilor care promovează fraternitatea între națiuni, dezarmarea și drepturile omului. Laureatul prestigiosului Premiu Nobel pentru Pace este Maria Corina Machado.
UPDATE 14.29 Maria Corina Machado: „Sunt doar o singură persoană. Cu siguranță nu merit asta”
Comitetul Nobel a postat un videoclip în care o informează pe Machado că a câștigat premiul, cu câteva minute înainte de anunțul oficial către lume.
Kristian Berg Harpviken, directorul Institutului Nobel din Norvegia, devine emoționat și vocea îi tremură în timp ce o informează despre veste.
„O, Dumnezeule,” răspunde Machado. O spune de cinci ori, înainte de a adăuga: „Nu am cuvinte.”
Machado mulțumește comitetului și spune emoționată că este „realizarea unei întregi societăți”. „Sunt doar o singură persoană. Cu siguranță nu merit asta”, a adăugat aceasta.
Premiul Nobel pentru Pace din 2025 merge către o „femeie care menține flacăra democrației aprinsă, într-un întuneric tot mai adânc”. Este vorba de Maria Corina Machado, lidera opoziției venezuelene. Ea a reușit să unească opoziția politică într-o țară aflată sub un regim autoritar care reprimă opoziția și poporul. Machado a susținut alegeri libere și corecte, a apărat independența justiției și drepturile cetățenilor, chiar și în fața amenințărilor și pericolelor personale.
Comitetul Nobel a premiat-o „pentru munca ei neobosită de promovare a drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta pentru o tranziție pașnică de la dictatură la democrație.”
Maria Corina Machado primește Premiul Nobel pentru Pace pentru că este unul dintre cele mai „extraordinare exemple” de curaj din America Latină în vremurile recente.
Laureata „întruchipează speranța pentru viitor”, un viitor în care drepturile cetățenilor sunt protejate. „În acest viitor, oamenii vor fi în sfârșit liberi să trăiască în pace”, spune președintele comitetului.
„Aceasta este, de fapt, esența democrației: voința noastră comună de a apăra principiile conducerii populare, chiar și atunci când avem opinii diferite. Într-o perioadă în care democrația este amenințată, este mai important ca niciodată să apărăm acest teren comun. Machado a luat atitudine în favoarea alegerilor libere și corecte în urmă cu mai bine de 20 de ani – o alegere pentru buletinele de vot în locul gloanțelor. Ea a petrecut ani de zile luptând pentru libertate”, a spus președintele comitetului Nobel, Jørgen Watne Frydnes.
Comitetul Nobel evidențiază importanța apărării democrației în contextul global actual, în care tot mai multe regimuri autoritare cresc în putere și reprimă libertățile.
„Democrația este o condiție prealabilă pentru pacea durabilă, însă trăim într-o lume în care democrația este în recul,” adaugă el, spunând că „tot mai multe regimuri autoritare contestă normele” și recurg la violență.
Președintele comitetului continuă prin a critica conducerea venezueleană, adăugând că aceleași tendințe se observă și în alte părți ale lumii – „statul de drept este abuzat de cei aflați la putere, mass-media liberă este redusă la tăcere, criticii sunt închiși, iar societățile sunt împinse spre conducere autoritară și militarizare”.
Reacția Comitetului Nobel la așteptările lui Trump de a primi distincția
Întrebat despre așteptările lui Trump de a primi Nobelul pentru Pace, președintele comitetului Nobel,
Președintele comitetului a fost întrebat despre presiunea venită chiar din partea președintelui SUA și a unor membri ai comunității internaționale de a acorda premiul lui Trump.
Jørgen Watne Frydnes a spus că își bazează decizia doar pe „munca și voința lui Alfred Nobel”. „În lunga istorie a Premiului Nobel pentru Pace comitetul a fost martor la campanii și tensiuni mediatice. Primim anual mii de scrisori de la oameni care susțin ceea ce pentru ei înseamnă pace. Avem în vedere curajul și integritatea”, a adăugat el.
Jørgen Watne Frydnes a fost întrebat despre siguranța Mariei Corina Machado, acum că a primit acest premiu, ea ascunzându-se încă din august 2024.
Frydnes spune că aceasta este o discuție pe care o au în fiecare an, „în special atunci când persoana care primește premiul se ascunde din cauza unor amenințări grave la adresa vieții sale”.
El a explicat că Machado este activă și va continua să fie prezentă în Venezuela, motiv pentru care au considerat că premiul va „sprijini cauza ei și nu o va limita”.
Discursul integral al președintelui comitetului Nobel:
„Premiul Nobel pentru Pace pe 2025 este acordat unei campioane curajoase și dedicate a păcii – unei femei care menține flacăra democrației aprinsă într-un întuneric tot mai adânc.
Comitetul Nobel Norvegian a decis să îi acorde Premiul Nobel pentru Pace pe 2025 Mariei Corina Machado.
Ea primește Premiul Nobel pentru Pace pentru munca sa neobosită în promovarea drepturilor democratice ale poporului venezuelean și pentru lupta sa de a obține o tranziție justă și pașnică de la dictatură la democrație.
Ca lider al mișcării democratice din Venezuela, Maria Corina Machado este unul dintre cele mai extraordinare exemple recente de curaj civil din America Latină.
Doamna Machado a fost o figură-cheie în unificarea unei opoziții politice cândva profund divizate – o opoziție care a găsit un teren comun în cererea pentru alegeri libere și guvernare reprezentativă. Exact asta stă la baza democrației: voința noastră comună de a apăra principiile conducerii populare, chiar și atunci când avem opinii diferite. Într-un moment în care democrația este amenințată, este mai important ca niciodată să apărăm acest teren comun.
Venezuela a evoluat de la o țară relativ democratică și prosperă la un stat autoritar brutal care se confruntă acum cu o criză umanitară și economică. Majoritatea venezuelenilor trăiesc în sărăcie extremă, în timp ce cei puțini din vârf se îmbogățesc. Mașinăria violentă a statului este îndreptată împotriva propriilor cetățeni. Aproape 8 milioane de oameni au părăsit țara. Opoziția a fost sistematic suprimată prin fraudarea alegerilor, urmărire penală și încarcerare.
Regimul autoritar din Venezuela face munca politică extrem de dificilă. Ca fondatoare a organizației Súmate, dedicată dezvoltării democratice, doamna Machado a susținut alegerile libere și corecte încă de acum mai bine de 20 de ani. Așa cum a spus ea: „A fost o alegere între buletine de vot și gloanțe.” În funcții politice și în activitatea sa în cadrul organizațiilor, doamna Machado a pledat pentru independența justiției, drepturile omului și reprezentarea populară. Ea a petrecut ani de zile luptând pentru libertatea poporului venezuelean.
Înainte de alegerile din 2024, doamna Machado a fost candidatul opoziției la președinție, dar regimul i-a blocat candidatura. Ulterior, ea a susținut reprezentantul unui alt partid, Edmundo Gonzalez Urrutia, la alegeri. Sute de mii de voluntari s-au mobilizat peste diviziunile politice. Au fost instruiți ca observatori electorali pentru a asigura o desfășurare transparentă și corectă a alegerilor. În ciuda riscului de hărțuire, arestare și tortură, cetățenii din toată țara au supravegheat secțiile de votare. Ei s-au asigurat că rezultatele finale au fost documentate înainte ca regimul să poată distruge buletinele și să mintă despre rezultat.
Eforturile opoziției colective, atât înainte, cât și în timpul alegerilor, au fost inovatoare și curajoase, pașnice și democratice. Opoziția a primit sprijin internațional când liderii săi au făcut publice numărătoarele voturilor colectate din circumscripțiile electorale, demonstrând că opoziția câștigase la o diferență clară. Însă regimul a refuzat să accepte rezultatul alegerilor și s-a agățat de putere.
Democrația este o condiție prealabilă pentru pacea durabilă. Totuși, trăim într-o lume în care democrația este în recul, în care tot mai multe regimuri autoritare contestă normele și recurg la violență. Ținerea rigidă a puterii și reprimarea populației de către regimul venezuelean nu sunt unice în lume. Vedem aceleași tendințe la nivel global: statul de drept este abuzat de cei aflați la putere, mass-media liberă este redusă la tăcere, criticii sunt închiși, iar societățile sunt împinse spre conducere autoritară și militarizare. În 2024, au avut loc mai multe alegeri ca niciodată, însă tot mai puține sunt libere și corecte.
În lunga sa istorie, Comitetul Nobel Norvegian a onorat femei și bărbați curajoși care s-au ridicat împotriva reprimării, care au purtat speranța libertății în celulele de închisoare, pe străzi și în piețele publice, și care au arătat prin acțiunile lor că rezistența pașnică poate schimba lumea. În ultimul an, doamna Machado a fost nevoită să trăiască ascunsă. În ciuda amenințărilor grave la viața ei, a rămas în țară, o alegere care a inspirat milioane de oameni.
Când autoritarii preiau puterea, este esențial să recunoaștem apărătorii curajoși ai libertății care se ridică și rezistă. Democrația depinde de oameni care refuză să tacă, care îndrăznesc să iasă în față în ciuda riscurilor grave și care ne amintesc că libertatea nu trebuie niciodată luată ca un dat, ci trebuie apărată – cu cuvinte, curaj și hotărâre.
Maria Corina Machado îndeplinește toate cele trei criterii enunțate în testamentul lui Alfred Nobel pentru alegerea unui laureat al Premiului pentru Pace. Ea a unit opoziția din țara sa. Nu a dat niciodată înapoi în fața militarizării societății venezuelene. A fost fermă în sprijinul său pentru o tranziție pașnică către democrație.
Maria Corina Machado a demonstrat că instrumentele democrației sunt și instrumentele păcii. Ea întruchipează speranța unui viitor diferit, unul în care drepturile fundamentale ale cetățenilor sunt protejate, iar vocile lor sunt auzite. În acest viitor, oamenii vor fi în sfârșit liberi să trăiască în pace”.
Ceremonia de decernare va avea loc în luna decembrie, la Oslo, conform tradiției, fiind singurul premiu Nobel acordat în Norvegia, restul categoriilor fiind decernate la Stockholm.
Donald Trump a afirmat de mai multe ori că ar fi „o mare insultă” pentru SUA dacă nu primește premiul și își revendică rolul în „încheierea a șapte războaie”. În replică, Secretariatul Comitetului Nobel a transmis că nu poate fi influențat de campanii sau de atenția mediatică.
Deși președintele Statelor Unite, Donald Trump, este cotat de marile case de pariuri internaționale drept favorit, surpriza serii vine de pe platforma de predicții Polymarket.
Potrivit platformei respective, numele liderului opoziției venezuelene Maria Corina Machado a înregistrat o creștere spectaculoasă de joi seara, atingând o probabilitate de 67% de a câștiga premiul, în timp ce șansele lui Trump sunt estimate la doar 3%.
Nominalizările pentru Premiul Nobel pentru Pace s-au încheiat pe 31 ianuarie, iar Comitetul Nobel a analizat 338 de candidați, dintre care 244 persoane și 94 organizații. Propunerile pot fi făcute de șefi de stat, membri ai guvernelor, foști laureați Nobel și profesori universitari din întreaga lume.
Pe lângă Machado și Trump, alte nume vehiculate pentru Nobelul din acest an au inclus rețeaua de voluntari Emergency Response Rooms din Sudan, care riscă vieți pentru a ajuta victimele războiului și foametei, văduva disidentului rus Alexei Navalnîi, Iulia Navalnaia, Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, UNRWA – agenția ONU pentru refugiații palestinieni, Medici fără Frontiere și Jurnaliști fără Frontiere.
Anul trecut, Comitetul Nobel a acordat premiul organizației japoneze Nihon Hidankyo, alcătuită din supraviețuitori ai bombardamentelor nucleare de la Hiroshima și Nagasaki.
Detaliile despre nominalizări și câștigători rămân confidențiale timp de 50 de ani, conform regulilor stabilite de Alfred Nobel în testamentul său.
Premiul Nobel pentru Pace a fost creat pentru a răsplăti eforturile semnificative pentru fraternitatea între națiuni, dezarmare sau abolirea armatelor permanente și pentru organizarea congreselor pentru pace.
Primul laureat a fost desemnat în 1901: omul de știință și politicianul francez Frédéric Passy și omul de afaceri elvețian Jean Henry Dunant, co-fondator al Crucii Roșii.