Premierul Slovaciei: „Dacă Ucraina este învinsă în războiul cu Rusia, noi suntem următorii”
0UE a stat prea mult în defensivă faţă de Rusia lui Vladimir Putin . Este timpul ca ţările europene să devină mai dure şi mai asertive, a declarat premierul slovac Eduard Heger în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos.
„ Trebuie să ajutăm Ucraina. Ucrainenii vărsă sânge pentru libertatea lor, dar şi pentru noi. Dacă Ucraina va fi învinsă, următoarea va fi Slovacia. Garantez. Noi suntem următorii. Prin urmare, ucrainenii nu ar trebui să piardă acum ”, a subliniat şeful guvernului slovac.
Heger a subliniat că asistenţa acordată Ucrainei ar trebui să includă atât sprijin financiar, cât şi toate armele necesare apărării. În plus, potrivit lui Heger, UE ar trebui să „le dea speranţă ucrainenilor”. El a amintit de experienţa Slovaciei pe calea aderării la organizaţie, menţionând că intrarea Bratislavei a adus o transformare extraordinară.
„ De aceea, trebuie să deschidem calea către UE pentru alţii. Desigur, reformele şi investiţiile ar trebui să fie strâns legate. Este necesar să le spuneţi ţărilor: doriţi să faceţi parte din UE? Trebuie să îndeplineşti criteriile. Dar Ucraina doreşte cu adevărat să atingă aceste criterii ale noastre. Ucrainenii nu se vor mulţumi cu nimic mai puţin. Prin urmare, au nevoie de ajutorul nostru ”, este convins premierul slovac.
Ucraina trebuie să fie capabilă să negocieze cu Rusia de pe o poziţie de forţă, astfel încât Moscova să nu fie încurajată să adopte alte acţiuni agresive, a declarat, miercuri, şi şefa guvernului eston Kaja Kallas, potrivit Reuters. ''Este mult mai periculos să cedăm în faţa lui Putin decât să îl provocăm. Toate aceste aparente mici concesii făcute agresorului conduc la mari războaie. Am făcut această greşeală deja de trei ori: Georgia, Crimeea şi Donbas'', a adăugat ea.
''Trebuie să evităm o pace nefavorabilă, o pace negociată prost pentru Ucraina ar însemna o pace proastă pentru noi toţi'', a spus Kallas într-un discurs la Stockholm.
''Toate aceste aparente mici concesii făcute agresorului conduc la mari războaie", a mai spus premierul eston.
Pe de altă parte, liderii diplomaţiilor din Consiliul Statelor de la Marea Baltică au avertizat că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei va avea ''un impact negativ pe termen lung'' asupra securităţii regionale.
Miniştrii de externe din Germania, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia s-au întrunit marţi şi miercuri la Kristiansand, în sudul Norvegiei, în prezenţa şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. Rusia nu este reprezentată întrucât s-a retras din această organizaţie în 17 mai, după ce în 3 martie fusese suspendată, notează Agerpres.
''Agresiunea rusă este absolut incompatibilă cu modelul de cooperare ce guvernează relaţiile internaţionale în regiunea Mării Baltice, are un impact negativ pe termen lung asupra securităţii regionale şi este contrară ordinii internaţionale bazate pe reguli'', au afirmat reprezentanţii celor zece ţări participante, într-o declaraţie comună.
''Relaţiile Consiliului cu Rusia şi Belarus (ţară cu statut de observator, n.red.) vor rămâne întrerupte până când cooperarea va redeveni posibilă în cadrul principiilor fundamentale ale dreptului internaţional'', se arată în document.
Ţările semnatare şi-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, declarându-se pregătite pentru ''un parteneriat pentru cooperare şi reconstrucţie şi pentru deschiderea de anchete internaţionale privind crimele de război'', şi au subliniat că ''Rusia şi complicele său Belarus poartă întreaga responsabilitate pentru război''.
Reuniunile ministeriale ale Consiliul Statelor de la Marea Baltică fuseseră suspendate după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014.