Premierii Spaniei şi Italiei, ţările cele mai afectate de Covid 19, cer UE  un răspuns economic şi social comun în faţa pandemiei

Pedro Sanchez şi omologul său italian Giuseppe Conte, care a estimat într-un interviu publicat sâmbătă că în urma acestei crize ''întregul edificiu european riscă să-şi piardă raţiunea de a fi'', au blocat joi la summitul UE desfăşurat prin teleconferinţă un acord european privind măsurile economice europene în faţa crizei provocate de pandemia COVID-19, ei cerând măsuri economice mai hotărâte în favoarea ţărilor lor.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a cerut sâmbătă Uniunii Europene să ofere ''unită'' un răspuns economic şi social comun în faţa pandemiei de coronavirus care este o ''catastrofă ce ne afectează pe toţi''. În opinia sa, blocului comunitar îi revine acum sarcina de a proteja cetăţenii cei mai vulnerabili şi ţările cele mai afectate de consecinţele pandemiei.

''Europa este în joc'', ea ''nu poate să eşueze, nu trebuie să eşueze'', a spus Pedro Sanchez într-o intervenţie în care a anunţat că Spania va înceta orice activitate economică neesenţială pentru a încerca stoparea propagării coronavirusului ce a provocat în această ţară 5.690 de decese.

El a estimat că, în pofida lentorii mecanismelor europene de decizie, ''dacă Europa doreşte, atunci Europa poate'' să reuşească în acest război împotriva inamicului comun care acum este coronavirusul.

În opinia premierului spaniol, UE ar trebui să pună în mişcare ''un fel de economie de război'' şi să mobilizeze o mare cantitate de resurse printr-un plan pe care l-a comparat cu Planul Marshall.

Spania suspendă orice activitate economică neesenţială

Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunţat sâmbătă suspendarea oricărei activităţi economice neesenţiale timp de cel puţin două săptămâni, după ce în ultimele 24 de ore Spania a înregistrat un record de 832 de decese provocate de noul coronavirus, astfel că totalul acestora a ajuns la 5.690, transmite AFP.

”Toţi salariaţii din activităţile neesenţiale vor trebui să rămână acasă în următoarele două săptămâni”, respectiv până pe 9 aprilie inclusiv, când începe weekendul Paştelui catolic, a precizat Sanchez. Sunt considerate activităţi esenţiale care vor continua în special sectoarele sanitar, alimentar şi energetic.

Măsura mai trebuie aprobată duminică de un consiliu de miniştri extraordinar şi este adoptată după modelul Italiei, care, tot după un record zilnic de decese, a recurs cu o săptămână în urmă la o decizie asemănătoare.

Obiectivul este reducerea suplimentară a mobilităţii pentru a diminua şi mai mult posibilitatea răspândirii virusului, spaniolii fiind deja obligaţi de la jumătate lunii martie să respecte reguli foarte stricte de distanţare socială. În cadrul măsurilor de izolare a populaţiei, spaniolii nu au voie să-şi părăsească domiciliul decât pentru cumpărături de primă necesitate, pentru a merge la serviciu dacă telemunca nu este posibilă sau pentru a-şi plimba animalul de companie.

În pofida acestor reguli, în Spania numărul deceselor provocate de noul coronavirus a crescut de la o zi la alta, iar până acum premierul Sanchez se împotrivise instituirii restricţiilor mai severe adoptate sâmbătă, el temându-se de efectele lor economice.

Pedro Sanchez şi omologul său italian Giuseppe Conte, care a estimat într-un interviu publicat sâmbătă că în urma acestei crize ''întregul edificiu european riscă să-şi piardă raţiunea de a fi'', au blocat joi la summitul UE desfăşurat prin teleconferinţă un acord european privind măsurile economice europene în faţa crizei provocate de pandemia COVID-19, ei cerând măsuri economice mai hotărâte în favoarea ţărilor lor.

”Întregul edificiu european riscă să-şi piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat premierul italian Giuseppe Conte într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul Il Sole 24 Ore, citat de AFP.

”Inerţia le-ar putea lăsa copiilor noştri imensa povară a unei economii devastate”, remarcă şeful executivului italian în interviul acordat acestui cotidian de referinţă pentru mediul de afaceri. ”Vrem să fim la înălţimea acestei provocări ? Atunci, să lansăm un mare plan, un ”European Recovery and Reinvestment Plan” (plan european de redresare şi investiţii), care să susţină şi să relanseze economia europeană în întregime”, sugerează Conte.

Făcând referire la eşecul summitului european desfăşurat joi prin teleconferinţă, premierul italian a spus că a fost vorba despre ”mai mult decât un simplu dezacord, a fost o confruntare dură şi directă” cu cancelarul german Angela Merkel, ”pentru că noi trăim o criză care provoacă un mare număr de victime în rândul concetăţenilor noştri şi o recesiune economică severă”, a argumentat premierul italian.

La summitul de joi, ţările nordice, în frunte cu Germania şi Olanda, au respins ideea creării de „coronabonduri”, obligaţiuni emise în comun de guvernele din zona euro pentru a ajuta la combaterea crizei provocate de pandemie. „A emite eurobonduri înseamnă a traversa frontiera spre o uniune de transfer, o mutualizare a datoriilor, iar noi nu vrem acest lucru”, a explicat premierul olandez Mark Rutte, problema mutualizării datoriilor fiind un vechi subiect de divergenţă între statele zonei euro din sud şi cele din nord, acestea din urmă acuzându-le pe primele pentru lipsa de rigoare bugetară, notează AFP, preluată de agerpres.ro

Dar, la ora actuală, ”în Italia, precum şi în alte state membre suntem constrânşi să facem alegeri tragice”, a continuat Giuseppe Conte în interviul pentru Il Sole 24 Ore. ”Eu reprezint o ţară care suferă mult şi nu-mi pot permite să tergiversez”, a insistat el, în timp ce în Italia peste 9.000 de oameni au murit până în prezent din cauza coronavirusului, cu un record zilnic de 969 de decese înregistrat vineri.

”Trebuie să evităm să facem alegeri tragice în Europa. Dacă Europa nu se ridică la înălţimea acestei provocări fără precedent, întregul edificiu european riscă să-şi piardă în ochii propriilor noştri cetăţeni raţiunea de a fi”, crede premierul italian.

El susţine de asemenea că pentru combaterea efectelor economice ale pandemiei de coronavirus este nevoie de alte instrumente decât cele folosite în timpul crizei financiare din 2008. ”Colegilor mei (şefi de stat sau de guvern n.red) care raţionau în termenii Mecanismului European de Stabilitate (MES) le-am răspuns că nu pentru asta trebuie să se obosească, pentru că nu de acest lucru avem nevoie acum (…) MES este un instrument pus la punct pentru a ajuta statele membre care se confruntă cu tensiuni financiare legate de şocuri asimetrice. Dar coronavirusul provoacă un şoc simetric, ce are ca efect aruncarea în depresiune, în mod sincron şi complet neaşteptat a sistemelor noastre economice şi sociale”, a mai argumentat Conte.

Prin urmare, premierul italian vede în această criză ”ceva complet diferit faţă de criza din 2008”. ”Ne aflăm într-un moment critic al istoriei europene”, a concluzionat el.

La rândul său, fostul preşedinte al Comisiei Europene între anii 1985 şi 1995, francezul Jacques Delors, acum în vârstă de 94 de ani, a transmis agenţiei France Presse o declaraţie în care afirmă că la ora actuală lipsa de solidaritate ”antrenează un pericol mortal pentru Uniunea Europeană”.

La acest summit, ţările nordice, în frunte cu Germania şi Olanda, au respins solicitarea formulată de un grup de nouă state (Franţa, Italia, Spania, Grecia, Irlanda, Belgia, Luxemburg, Slovenia şi Portugalia) privind crearea de "coronabonduri", obligaţiuni emise în comun de guvernele din zona euro pentru a ajuta la combaterea crizei provocate de pandemie.

"A emite eurobonduri înseamnă a traversa frontiera spre o uniune de transfer, o mutualizare a datoriilor, iar noi nu vrem acest lucru", a explicat premierul olandez Mark Rutte, problema mutualizării datoriilor fiind un vechi subiect de divergenţă între statele zonei euro din sud şi cele din nord, acestea din urmă acuzându-le pe primele pentru lipsa de rigoare bugetară.

În urma eşecului acestui summit, liderii celor 27 de state membre ale UE au decis să acorde două săptămâni miniştrilor de finanţe din zona euro pentru ca aceştia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemia COVID-19.