Pregătiri înainte de summitul de la Varşovia. NATO, pe punctul de a finaliza noua sa strategie de luptă în faţa Rusiei

Şefii diplomaţiei din ţările membre ale NATO s-au reunit joi şi vineri la Bruxelles - cu şase săptămâni înaintea unui summit crucial la Varşovia - pentru a finaliza întărirea militară a flancului estic al Alianţei Nord-Atlantice, măsură fără precedent după sfârşitul Războiului rece, în faţa unei Rusii considerate „agresive“, comentează AFP.

În cursul summitului de la Varşovia de la începutul lunii iulie - care va constitui un „reper“, potrivit secretarului general al Alianţei, Jens Stoltenberg - conducătorii celor 28 de ţări urmează să decidă asupra suplimentării trupelor NATO în ţările baltice şi în Polonia, pentru a finaliza „adaptarea (militară) cea mai importantă întreprinsă vreodată de la sfârşitul Războiului Rece“, relatează agenţia France-Press, citată de Agerpres.

În faţa „unei Rusii tot mai aggressive“, NATO se adaptează „cu scopul de a găsi echilibrul între apărare şi dialog“, a explicat Stoltenberg.

„Noi trebuie să continuăm se ne întărim capacităţile de descurajare printr-o prezenţă avansată mai robust“ în Est, a pledat secretarul de stat american John Kerry în cursul serii de joi.

El a reamintit, de asemenea, angajamentul ţărilor din NATO - asumat în 2014, în Ţara Galilor - de a sista reducerea constantă a cheltuielilor pentru apărare pentru a reveni într-un deceniu la un nivel echivalent cu 2 % din PIB.

De la declanşarea crizei din estul Ucrainei, în noiembrie 2013, NATO şi-a multiplicat manevrele şi patrulele maritime, terestre şi aeriene în estul Europei şi întreprinde o serie de reforme pentru a creşte rapiditatea desfăşurării şi flexibilitatea forţelor sale.

Această consolidare militară ar urma să culmineze după summitul de la Varşovia prin trimiterea unor batalioane - prin rotaţie - împreună cu echipamentele lor de luptă în ţări care au frontieră comună cu Rusia.

„NATO a luat aceste măsuri pentru că Rusia a decis să invadeze şi să ocupe Crimeea, iar apoi să intervină în estul Ucrainei“, a subliniat un oficial de rang înalt american.

Pe plan politic, Muntenegrul a semnat joi, la Bruxelles, protocolul de aderare la NATO, care mai trebuie ratificat de Parlamentele celor 28 de ţări în următoarele 18 luni.

Moscova, care consideră acest act o intruziune în sfera sa de influenţă, protestează faţă de extinderea Alianţei în această zonă strategică. Dar premierul muntenegrean Milo Djukanovici s-a declarat „mândru“ că ţara sa va deveni al 29-lea membru al NATO după 10 ani de la declararea independenţei, dând asigurări că aceasta „va aduce stabilitate în regiune şi dincolo de ea“.

Tensiunile între Moscova şi NATO au escaladat recent în legătură cu scutul antirachetă american în curs de desfăşurare în România şi în Polonia, a cărui comandă o va prelua NATO.

Incidente militare, mai mult sau mai puţin grave, au loc la intervale regulate. În noiembrie 2015, Turcia a doborât un avion de vânătoare rusesc care - potrivit ei - pătrunsese în spaţiul său aerian dinspre Siria. Mai recent, avioane ruseşti au survolat un distrugător american în Marea Baltică.

După o primă întâlnire după 20 de luni la sediul NATO în aprilie, o nouă reuniune între ambasadorii ţărilor aliate şi omologul lor rus ar putea fi organizată înaintea summitului de la Varşovia pentru a se evita ca incidentele să degenereze.

Dar „dacă este utilizată de Rusia ca perdea de fum pentru a continua aceeaşi politică agresivă, aceasta nu ajută la nimic“, a avertizat ministrul lituanian de Externe Linas Linkevicius.

Alte ţări ale NATO vor, dimpotrivă, să se evite ca acest viitor summit – „încărcat simbolic“ prin faptul că se desfăşoară la Varşovia - să fie interpretat ca o demonstraţie de forţă „îndreptată împotriva Rusiei“, ceea ce ar suna ca o „revenire la Războiul Rece“, potrivit unui diplomat.

Conflictul din Siria, lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), instabilitatea din Libia şi criza migraţiei şi situaţia din sudul Europei figurează de asemenea pe agenda convorbirilor între miniştrii afacerilor Externe din NATO, care se încheie vineri.

Alianţa a început, de altfel, o apropiere fără precedent de UE, în special pentru a o ajuta să facă faţă crizei migraţiei. De la începutul lui martie, nave de război ale NATO navighează în Marea Egee pentru a supraveghea reţelele de traficanţi care operează de pe coastele turceşti, făcând schimb de informaţii cu grănicerii greci, turci şi UE.

Nou dialog NATO-Rusia la Bruxelles înainte de summitul de la Varşovia?

Alianţa Nord-Atlantică doreşte să organizeze o nouă rundă de dialog cu Rusia înaintea summitului de la Varşovia, potrivit lui Stoltenberg.

„Toţi au fost de acord cu abordarea noastră duală, şi anume, de apărare şi de descurajare puternică (faţă de Rusia) combinată cu dialogul politic“, a afirmat Jens Stoltenberg în cadrul unui dineu joi seara consacrat Rusiei, la care au participat miniştrii de Externe din cele 28 de ţări membre ale NATO, reuniţi la summitul de două zile la Bruxelles.

„Pe această bază a existat un acord larg ieri (joi) pentru ca NATO să organizeze o nouă reuniune a Consiliului NATO-Rusia înaintea viitorului summit din iulie“, a spus el.

Această „platformă“, care reuneşte ambasadorii celor 28 de ţări aliate şi pe omologul lor rus, este necesară pentru a „asigura transparenţa şi predictibilitatea, pentru a preveni incidente (militare) periculoase, care ar putea să scape de sub orice control“, a explicat secretarul general al NATO.

Teoretic, Alianţa a păstrat deschise canalele de dialog politic, dar cu excepţia câtorva întrevederi între Jens Stoltenberg şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, nicio reuniune a Consiliului NATO-Rusia nu a fost organizată timp de peste 20 de luni.

La 20 aprilie, cei 28 de ambasadori ai ţărilor membre NATO şi ambasadorul rus Aleksandr Gruşko au reluat dialogul, dar fără a reglementa „dezacordurile profunde“ pe teme precum criza ucraineană.

Ţări precum Franţa şi Germania au pledat pentru organizarea unei noi reuniuni în acest format înaintea summitului NATO de la Varşovia, în timp ce aliaţii lor din Est, începând cu ţările baltice şi Polonia, s-au arătat sceptice, comentează AFP, potrivit Agerpres.