Polonia va fi avocata moldovenilor în UE

Preşedinţia poloneză a UE este cel mai bun lucru care i se putea întâmpla Republicii Moldova. Polonia are şi banii, şi capacitatea economică de a contribui la integrarea rapidă a Moldovei şi nici nu va fi acuzată de intruziune în problemele interne, nici de interes istoric precum ar fi România.

Articol din FP România nr.23 (iulie/ august 2011), din 11 iulie la toate standurile de presă

Între Polonia şi România nu există mari afinităţi: nici istorie comună, nici rădăcini latine... Poate doar memoria aceleiaşi dominaţii ruseşti, ca şi a apartenenţei la un spaţiu apus, cel sovietic. Din acest punct de vedere, baletul diplomatic şi geopolitic care are loc de un an încoace pe ruta Varşovia-Chişinău (ocolind Bucureştiul şi Kievul) poate părea ciudat, iar interesul subit al executivului polonez pentru soarta vecinei îndepărtate, straniu. Şi totuşi.

Ceea ce a părut la început ca o simpatie temporară s-a dovedit a fi o relaţie matură. Despre Moldova se spune din ce în ce mai des că este povestea de succes a Partenariatului Oriental - la care Polonia este co-autoare. Vom afla mai multe despre asta la summitul european al Partenariatului Estic, din septembrie. Ce ştim deocamdată este că în agenda preşedinţiei poloneze, aprobată de guvern la începutul lui iunie, Moldova este menţionată ca o prioritate.

Dumnezeul polon

"Nimeni nu ne poate da garanţia fericirii durabile, nici Dumnezeu, şi nici UE. Dar şi Dumnezeu, şi UE sunt nişte baze necesare ca să încercăm să vedem altfel viaţa", l-am auzit spunând la Chişinău pe premierul Donald Tusk, cu ocazia Forumului UE-Moldova din martie 2011. Cu baza astfel pusă, nici Bucureşti şi nici celelalte ţări europene care par sau sunt interesate de soarta acestei foste ţări sovietice nu ar trebui să o ia în nume de rău.

"UE este în tranziţie, Estul rămâne singurul spaţiu stabil", afirma tot acolo Nicu Popescu, analist al European Council of Foreign Relations. Dar şi Moldova este în tranziţie, trece de la statutul de fost stat sovietic la cel de nou stat european. Transformare care nu se va face fără dureri şi fără un timp de aşteptare ce poate părea hiperbolic. Însă şansa de a ajuta Chişinăul când are mai multă nevoie - adică acum - o au, din păcate pentru Bucureşti, dar din fericire pentru premierul Vlad Filat şi echipa lui pro-europeană, polonezii. Polonia nu va fi acuzată nici de intruziune în problemele interne, nici de interes istoric (cât mai mulţi moldoveni cu paşapoarte româneşti).

Vocea Poloniei, a unei populaţii de 38 de milioane de locuitori, este ascultată la Bruxelles. Polonia are şi banii, şi capacitatea economică de a contribui la integrarea rapidă a Moldovei - "Moldova este în Europa, chiar dacă este în afara UE, nimeni nu-i face vreo favoare acceptând-o în UE", încuraja acelaşi Tusk. Polonia are dorinţa şi voinţa, capacitatea şi talia de a se opune influenţei ruseşti din această regiune. Şi această dorinţă de a contrabalansa greutatea politicii ruseşti este motorul care poate face ca povestea să funcţioneze. Astrele sunt deci aliniate, condiţiile sunt îndeplinite, iar subiectul este conştient de interese: "Nu vedem Partenariatul ca pe o anticameră a UE, ci ca pe un pas mai departe. Iar România nu este pentru noi doar un ambasador, ci un partener cu greutate", a explicat la forum Vlad Filat. Procesul poate începe.

Iulia Badea Guéritée este responsabilă cu secţiunea România şi R. Moldova la Presseurop.eu/ Courrier International.